De ce nu vor marii retaileri să doneze mâncarea care e pe cale de a expira: legea afectează dreptul la proprietate şi creează un circuit alimentar gri

Marii comercianţi spun că implementarea legii ar fi greoaie  FOTO AP

Mari retaileri nu vor să doneze alimentele aflate aproape de expirarea termenului de valabilitate, aşa cum specifică textul unui proiect de lege privind diminuarea risipei alimentare, şi argumentează că acest lucru încalcă dreptul de proprietate asupra mărfurilor şi riscă să creeze premisele unui circuit alimentar paralel şi netransparent.

„Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) atrage atenţia că textul privind diminuarea risipei alimentare obligă toţi comercianţii să «doneze” sau să «sponsorizeze» -  cu alimente aflate în proprietatea lor şi expuse în mod legal pe raft – aşa-zise «entităţi» care,  după însuşirea în acest mod, pot să utilizeze alimentele respective în scopuri insuficient definite în proiectul de lege aflat pe agenda plenului Camerei Deputaţilor“, potrivit unui comunicat al organizaţiei.

În susţinerea demersului său, AMRCR invocă următoarele argumente:

„- Textul propunerii legislative induce un risc major de  neconstituţionalitate, fapt  menţionat chiar şi de Guvernul României (pdv nr. 9308/DRP din 22.10.2015) şi de Ministerul Justiţiei (adresa nr. 2/56642/15.07.2015)  - în sensul că obligativitatea «donării» şi «direcţionarea» produselor alimentare aduc atingere prevederilor art. 44 din Constituţia României republicată, referitor la garantarea dreptului de proprietate; 

- Lipsa de claritate a amendamentelor admise – folosirea de termeni precum «entităţi» sau «în apropierea datei de expirare» sau «constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul agroalimentar»;

- Nu se menţionează care este scopul pentru care se face «donarea» sau «sponsorizarea» alimentelor către respectivele «entităţi»;

- Nu se indică dacă toate măsurile enumerate în vederea prevenirii generării deşeurilor de alimente trebuie implementate succesiv sau când şi cum începe şi/sau încetează fiecare dintre aceste măsuri;

- Textul legii nu specifică ce se întâmplă în situaţia în care, la nivel naţional, nu există decât un număr limitat de entităţi înregistrate ca operatori alimentari, înscrişi la ANSVSA, cu obiectivul declarat de a oferi aceste alimente unor grupuri defavorizate, 

- situaţie în care unii operatori economici din sectorul agroalimentar pot ajunge în imposibilitatea de a recurge la acţiunea de a transfera, prin donare sau sponsorizare, produsele alimentare aflate aproape de expirarea datei limită de consum; 

- Situaţia este similară în ceea ce priveşte infrastructura necesară pentru revalorificarea acestor deşeuri.  Actualmente, la nivelul întregii ţări există un singur furnizor care poate prelua şi transforma deşeurile în compost şi trei furnizori pentru preluarea şi transformarea în biogaz, toţi cu o capacitate limitată. Astfel, prevederile acestui proiect de lege nu anticipează niciunul dintre impedimentele care se pot ivi în calea acţiunilor propuse, comercianţii riscând să fie sancţionati în temeiul legii fără a avea vreo culpă;

- Amenzi diferenţiate nejustificat - din text rezultă că dacă o întreprindere mare încalcă legea cu o cantitate mică de alimente, aceasta este pasibilă de o pedeapasă mare. În schimb, dacă o microîntreprindere încalcă aceeaşi lege, dar cu o cantitate foarte mare, plăteşte o amendă mult mai mică“

"Ne pare rău, azi nu avem iaurt pentru că l-am donat"

„Imaginaţi-vă cum ar fi dacă un consumator ar citi pe eticheta unui produs ceva de genul  «Conducerea magazinului vă informează că produsul va expira în apropierea datei x. Pentru informaţii precise adresaţi-vă personalului» . Sau «Ne pare rău, dar azi nu mai avem iaurt. Ca să nu fim amendaţi l-am donat obligat în urmă cu câteva ore». Dacă astfel de abordări pot fi acceptabile în dezbateri teoretice, în viaţa reală nu ne putem permite acest lux“,  a declarat Florin Căpăţână, vicepreşedinte AMRCR. 

De altfel, problematica risipei alimentare nu şi-a găsit încă un model consacrat de rezolvare nici la nivelul Uniunii  Europene. 

Organizaţia susţine  că prima lege privind diminuarea risipei alimentare din Franţa a fost declarată neconstituţională şi abia în februarie 2016 a fost publicată o nouă variantă a acestei legi. „Mai mult, această lege diferă fundamental de ceea ce propune varianta românească pentru că accentul este pus pe interzicerea degradării în mod deliberat a alimentelor considerate proprii consumului uman şi pe măsuri de stimulare a angajamentului voluntar privind diminuarea risipei alimentare. În Italia, procesul legislativ se află încă în desfăşurare şi are la bază principiul unor stimulente acordate comercianţilor în vederea unei mai bune diligenţe pentru diminuarea risipei alimentare“, consideră marile reţele comerciale din România

„În România acest fenomen nu a ajuns încă să fie evaluat nici în întregime si nici în profunzime la nivelul tuturor operatorilor economici sau mai ales al populaţiei. Cu toate acestea observăm că autorităţile par să fie conduse doar de dorinţa frivolă ca România să fie un pionier al pionieratului în acest domeniu. Faptul că legea va intra în vigoare la 6 luni de la publicare iar Normele metodologice la 12 luni de la publicare reprezintă implicit o recunoaştere a faptului ca acest proiect de lege a apărut prematur pe agenda publică“, subliniază Florin Căpăţână, vicepreşedinte AMRCR.

Implementare greoaie

„Trebuie să se înţeleagă că, dincolo de intenţiile umanitare sau de mesajul popular, în practică diminuarea risipei alimentare este un obiectiv care presupune foarte multă organizare şi investiţii serioase în capacităţi de depozitare precum şi inserarea unor obligaţii contractuale foarte dure pentru producători. O simplă anomalie meteorologică – cum au fost numeroase în ultimul timp – poate da peste cap cele mai bune planuri şi previziuni referitoare la stocurile necesare pentru aprovizionarea constantă şi completă a rafturilor. Aşadar, anticipăm o creştere serioasă a costurilor pentru atingerea unor obiective ambigue, care nu reies deloc cu claritate din textul legii“, adăugă vicepreşedintele AMRCR.

Asociaţia atrage atenţia şi asupra probabilităţii ridicate ca actuala abordare legislativă să conducă  la apariţia, în România, a unei potenţiale zone gri  de business, aceea a traficului cu alimente aflate în aproprierea datei de expirare.

Organizaţia vrea că plenul Camerei Deputaţilor să retrimită proiectul de lege la comisia raportoare, respectiv Comisia pentru industrii şi servicii.