Analiză Cum explică analiștii măsurile de relansare economică: „Un amestec de măsuri bune, de măsuri cu două tăișuri"

Pachetul 3 de anunțat joi de Executiv cuprinde o serie de măsuri de relansare economică, dar și scheme de ajutor de stat, propuse cu scopul de a stimula investițiile și de a îmbunătăți lichiditatea companiilor. Analiștii consultați de "Adevărul” au explicat ce efecte pot avea astfel de măsuri.

Pachetul 3 de anunțat joi de Executiv cuprinde o serie de măsuri de relansare economică.

Solicitat să analizeze pachetul de măsuri propus de Guvern, economistul Radu Nechita, profesor de economie la UBB, a declarat pentru „Adevărul” că acesta este un amalgam de prevederi bune, rele, și altele cu efect de bumerang.

„Ca idee generală, este un amestec de măsuri bune, de măsuri "cu două tăișuri", dacă nu de-a dreptul periculoase. Din păcate, ideea toxică a micromanagementului economiei de către guvern persistă.  În locul unei multitudini de măsuri punctuale, sectoriale, date pe tot felul de domenii, praguri etc (care azi se dau, mâine sau la rotativă se iau), ar fi fost preferabile măsuri mai generale, cum de altfel sunt vreo câteva rătăcite prin listă. Un mesaj care să stimuleze cu adevărat economia ar fi fost simplificarea și reducerea durabilă a poverii fiscale si administrative”, a spus el pentru „Adevărul”.

Nechita: Măsurile care miros a provizorat încurajează doar schemele dedicate

În opinia sa, investițiile adevărate sunt cele orientate pe termen lung: „Măsurile acestea pot fi percepute ca fiind ceva temporar, nu par să facă parte sau să anunțe o schimbare a filosofiei fiscale românești, de la una care să maximizeze resursele extrase de la contribuabili la una care să minimizeze presiunea fiscală pe fiecare contribuabil, dar care să stimuleze activitatea antreprenorială și, indirect să conducă la o colectare similară sau chiar superioară de resurse fiscale, în condițiile unei economii în creștere rapidă și sănătoasă”.

„Măsurile care miros a provizorat încurajează doar schemele dedicate, cele concepute din start pentru a beneficia rapid sau chiar a deturna niște facilități transformate în portițe. Măsuri din pachetul IMM merg în direcția bună (dacă nu ar fi eterna amenințare a provizoratului fiscal, unde nu-i mult bine până iară-i rău).

Schemele de stimulare a investițiilor strategice, cu garanții de stat și alte asemenea mă îngrijorează, deoarece multe din asemenea scheme au fost deturnate de investitori neserioși.

Faptul că se acordă deduceri pentru investiții în acțiuni este bun (se reia însă același plafon rizibil, identic cu cel de la Pilonul 3, care ar trebui multiplicat cu 10, nu doar multiplicat în alte categorii de investiții).

Creșterea plafonului de investiții ale fondurilor de pensii în acțiuni necotate poate ajuta ca viitorii pensionari să participe la IPO sau pre-IPO și să profite de eveteualele creșteri ulterioare. M-aș fi bucurat să crească și plafonul de investiții în actiuni cotate, până la 60%, recomandat la gestiunea de portofoliu orientat pe termen lung”, a declarat economistul Radu Nechita penttru „Adevărul”.

Negrescu: Măsurile corectează o serie de probleme din economie

Într-o analiză a pachetului de măsuri solicitată de „Adevărul”, analistul Adrian Negrescu, a declarat că acestea reprezintă un pas înainte, o gură de oxigen, după 4 ani de creșteri de taxe în cascadă.

„Măsurile sunt, cele mai multe, de ordin tehnic, și vin să corijeze o mulțime de probleme din economie, de la plafonul de TVA la încasare care trebuia crescut – contribuie la reducerea blocajului financiar, la cele ce vizează microîntreprinderile – posibilitatea de a reveni la acest statut dacă, într-un anumit moment, îți scade cifra de afaceri sub 100.000 euro, scoaterea din calcul a unui bun vândut de firmă (clădire, mașină, echipament etc.) care până acum era inclus în cifra de afaceri, creșterea termenului până la care poți face angajări de la 30 la 90 de zile etc.

Dincolo de aceste măsuri, relevantă este, până la urmă, poziția Coaliției în a limita acordarea de ajutoare de stat (în sfârșit) la firmele care nu au datorii la stat și prezintă un plan de afaceri viabil și doar în sectoarele care sunt vitale pentru creșterea economică, de la exploatarea resurselor la zona de tehnologie”, a explicat Negrescu pentru „Adevărul”.

Beneficii pentru firmele care se listează la bursă

Potrivit acestuia, un pas înainte îl reprezintă și măsurile de susținere a firmelor care vor să se listeze la bursă, într-un moment în care mediul de afaceri încearcă să își extindă surse de finanțare.

Pe ansamblu, susține analistul, asistăm la un pachet tehnic de măsuri propuse de MFP și partidele din coaliție (PNL,PSD, UDMR, USR) menit să ofere un avantaj celor care își fac curajul să facă investiții în țara noastră inclusiv prin parteneriate public private.

„Sper să nu fie ultimul și să urmeze cât mai repede decizii concrete menite să elimine celebra și controversata taxă pe stâlp, impozitul special pentru marile companii și plafonările din zona alimentară. În plus, este nevoie de un alt element esențial pentru a restarta business-ul din România – accesul la resurse ieftine (energie, gaze, carburanți, apă) și aici avem nevoie de decizii concrete menite să reducă prețurile mai cu seamă că ne producem peste 70% din necesar aici în țară cu firme de stat. Și mai sperăm un lucru. Că autoritățile se vor ține de cuvânt și nu vor mai crește taxele în orizontul următorilor ani. Asta dacă vrem predictibilitate. Să nu uităm că de la mijlocul anului, salariul minim crește din nou și suma neimpozabilă scade, iar asta va fi încă o problemă pe capul firmelor, mai ales a IMM-urilor”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Pilonul 2 trebuie „să finanțeze și altceva decât foamea de bani a statului”

Întrebat ce părere are despre faptul că o parte din fondurile strânse la Pilonul 2 de pensii private „vor fi orientate” către „sectoare cu potențial de creștere, inovare și creare de valoare adăugată”, Adrian Negrescu a răspuns:

„Banii din Pilonul 2 sunt banii noștri și cred că e absolut nevoie ca statul să permită administratorilor, celor care îi administrează, să caute soluții să îi investească cât mai bine, să îi înmulțească și să ne aducă profit. Reglementările din prezent sunt prea stricte, sunt focusate în special pe investițiile în titluri de stat și cred că e timpul ca banii din fondurile de pensii private să finanțeze și altceva decât foamea de bani a statului.

Să investim banii de pensii în firmele inovative, cu potențial, cele care pot aduce creștere economică și un randament bun pentru investitori cred că e o soluție optimă. Suntem însă în România și, din această perspectivă, cred că trebuie să reglementăm foarte clar limitele acestor investiții în afara zonei sigure oferită de titlurile de stat. Aici e nevoie de transparență, de o monitorizare activă a deciziilor administratorilor de fonduri, de comunicare activă menită să dea încredere oamenilor și să ofere perspective predictibile”.

Principalele măsuri propuse în pachetul 3

Potrivit Ministerului de Finanțe, principale măsuri propuse sunt:

I. Măsuri pentru persoane fizice, antreprenori și IMM-uri

• Acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe venit datorat de persoanele fizice (stabilit prin Declarația Unică - D212) pentru anul fiscal 2025. Facilitatea pentru persoane fizice este condiționată de depunerea declarației și plata integrală a obligațiilor până la 15 aprilie 2026. Din martie, Declarația Unică va fi precompletată în SPV. Statul recompensează astfel pentru prima dată disciplina fiscală, prin lichiditate disponibilă imediat contribuabililor loiali.
• Majorarea plafonului pentru TVA la încasare Majorarea plafonului de aplicare a sistemului de la 4,5 milioane lei la 5.000.000 lei în 2026 și la 5.500.000 lei din 2027. Măsura avantajează operatorii economici care livrează către entități cu termene lungi de plată, permițându-le să achite TVA doar după ce au încasat efectiv facturile, evitând creditarea statului din resurse proprii.

Facilități pentru Microîntreprinderi Se propune:

• prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea de către persoanele juridice nou-înființate a primului salariat,
• excluderea vânzărilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro și
• posibilitatea revenirii la regimul micro de la începutul anului.
• concediile medicale ale unicului angajat nu mai duc la pierderea regimului fiscal dacă depășesc cumulat 30 de zile/an.

Se oferă astfel start-up-urilor timpul necesar pentru o recrutare corectă și protejăm micii antreprenori de schimbarea regimului fiscal din cauza modernizării utilajelor.

• Simplificare administrativă: Plafon majorat la 5.000 lei pentru mijloace fixe Ridicarea pragului de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe. Se diminuează astfel birocrația pentru firme, iar achizițiile curente de valori mai mici devin direct cheltuieli, oferind firmelor un avantaj de lichiditate.

II. Stimularea investițiilor strategice

• Finanțări strategice și sectoriale Se instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital pentru proiecte de investiții cu o valoare de minimum 1 miliard de lei. Investițiile strategice trebuie să genereze un efect multiplicator în economie și să contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate. Întreprinderile beneficiare trebuie să mențină investiția pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la data finalizării acesteia. Pentru a fi eligibile, întreprinderile nou-înființate trebuie să dețină un capital social subscris și vărsat de minimum 25 milioane lei, iar cele în activitate trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei și active de cel puțin 50 milioane lei.

• Susținerea dezvoltării unor sectoare prioritare Propunerea prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane lei). Sunt vizate investițiile în cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 milioane lei), industria de apărare (minim 10 milioane lei) și convergența regională (între 7 și 50 milioane lei). Formele de susținere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și necorporale în sectorul cercetării. Bugetele alocate sunt semnificative, atingând 1,05 miliarde euro pentru principalele scheme de investiții în industria prelucrătoare și tehnologii strategice.

• Instrumente financiare prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) BID S.A. este autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare în numele statului, atât în condiții de piață, cât și ca măsuri de ajutor de stat, pentru susținerea autorităților locale și a companiilor private de toate dimensiunile. BID poate participa la înființarea de vehicule investiționale și fonduri de investiții alături de instituții financiare internaționale pentru susținerea inovației și a companiilor cu creștere rapidă. Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor va transfera suma de 1 miliard de lei către BID în vederea implementării acestor instrumente financiare.

• Programul INVESTIM ACASĂ - derulat prin Banca de Investiții și Dezvoltare Schemă prin care românii plecați în străinătate, care revin pentru a deschide o afacere în țară, beneficiază de sprijin financiar dedicat. Programul combină un împrumut pentru investiții, garantat parțial de stat, cu un capital de rebate de până la 20.000 de euro per proiect, acordat în condițiile îndeplinirii unor indicatori de performanță. Măsura va beneficia de un buget de 100 milioane euro, pentru perioada de contractare 2026-2029. Se mobilizează astfel un volum de investiții estimat la 250 milioane lei, prin atragerea în țară a know-how-ului și capitalului românilor din străinătate în domenii productive.

• Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii private Administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot investi în active private de capital (acțiuni sau titluri de participare) într-un procent de până la 1% din totalul activelor. Acest plafon poate fi majorat până la 5% în situațiile în care statul român sau BID dețin participații în respectivele entități sau dacă fondurile sunt finanțate prin PNRR.

• Stimulente pentru investiții pe piața de capital și pensii private Se introduce un stimulent fiscal pentru listarea/menținerea la bursă, constând în deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare în primul an. Persoanele fizice beneficiază de deducerea sumelor plătite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 euro anual. Se mențin și se clarifică facilitățile pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaționale și produse paneuropene (PEPP) în limita a 400 euro anual.

• Instrumente financiare pentru export și internaționalizare Ministerul Finanțelor este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A. pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate.

• Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor PPP Se instituie „Programul 2026-2028 - Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate publice private (PPP)” Programul are o alocare totală de până la 25 milioane euro pentru pregătirea și lansarea marilor proiecte de investiții publice și public-private. Se înființează totodată Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) pentru coordonarea politicilor și monitorizarea implementării acestor proiecte.

Impactul economic al pachetului de relansare

Ministerul Finanțelor precizează că pachetul de relansare va avea următoarele efecte:

• Efect multiplicator în economie Proiectele de investiții strategice, cu valori de peste 1 miliard lei, vor genera lanțuri de furnizare și distribuție, stimulând activitatea economică în industrii conexe și consolidând poziția României pe piața europeană și internațională. Investițiile vor atrage capital privat și vor mobiliza resurse interne, reducând dependența de finanțare externă și crescând reziliența economică.

• Crearea de locuri de muncă și dezvoltare regională Se estimează crearea de mii de locuri de muncă înalt calificate, atât direct în proiectele finanțate, cât și indirect, prin efectul de antrenare asupra furnizorilor și prestatorilor de servicii. Dezvoltarea regională va fi susținută prin prioritizarea investițiilor în zone cu potențial de creștere, reducând disparitățile teritoriale și stimulând coeziunea socială.

• Creșterea veniturilor bugetare Implementarea proiectelor strategice va genera venituri suplimentare la bugetul de stat și la bugetele locale, prin taxe, impozite și contribuții sociale aferente noilor activități economice. Modernizarea fiscală și stimulentele pentru conformare voluntară vor reduce evaziunea și vor crește gradul de colectare a veniturilor publice.

• Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor Schemele de ajutor de stat pentru sectoarele cu deficit comercial vor stimula producția internă, substituind importurile și crescând capacitatea de export a companiilor românești.Fondurile suplimentare pentru Exim Banca Românească vor facilita accesul la piețe externe, susținând internaționalizarea și competitivitatea exportatorilor români.

• Stimularea inovării, digitalizării și tranziției verzi Granturile și creditele fiscale pentru cercetare-dezvoltare vor accelera adoptarea tehnologiilor avansate, digitalizarea proceselor și dezvoltarea de produse inovatoare. Investițiile în tehnologii „zero net” și eficiență energetică vor contribui la atingerea țintelor de decarbonizare și la creșterea sustenabilității economiei.

• Îmbunătățirea lichidității și predictibilității pentru IMM-uri Majorarea plafonului pentru TVA la încasare va facilita cash-flow-ul operatorilor economici, reducând riscul de neîncasare și blocajele financiare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Bonificațiile fiscale și facilitățile pentru microîntreprinderi vor reduce costurile administrative și vor încuraja conformarea voluntară.

• Consolidarea pieței de capital și a fondurilor de pensii Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii va canaliza resurse semnificative către economia reală, susținând proiecte productive pe termen lung. Deducerile pentru investiții pe piața de capital vor crește gradul de educație financiară și vor diversifica sursele de finanțare pentru companii.

• Impact bugetar și sustenabilitate Deși se estimează o diminuare temporară a veniturilor bugetare (de exemplu, -2,1 miliarde lei în 2026), aceasta va fi compensată pe termen mediu de creșterea veniturilor din taxe și impozite generate de noile investiții și de reducerea cheltuielilor bugetare prin modernizarea și eficientizarea administrației publice. Măsurile sunt concepute pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung, cu efecte pozitive asupra stabilității macroeconomice.