Cu mai mulţi bani de buzunar, copiii devin consumatorii cei mai căutaţi

Ionuţ Morariu

mult, spune Petre, copiii influenţează în bună măsură decizia de cumpărare a întregii familii. În aceeaşi notă, Daniel Enescu, director general Daedalus, afirmă că "banii pe care îi au sunt bani destinaţi consumului, sunt bani disponibili, uneori mai mulţi decât cei cheltuiţi de persoanele cu venituri mari".
Rezultatul este că această categorie aparte de tineri devine ţintă predilectă a publicitarilor. În fapt, copiii sunt cel mai fidel segment de receptori şi se lasă expuşi unui număr foarte mare de mesaje de vânzări. Consumul media este foarte ridicat de la vârste tot mai fragede. Tom şi Jerry sunt de mult depăşiţi şi, în general, interesul pentru desene animate scade dramatic după împlinirea vârstei de 8 ani. În aceste condiţii, aspiraţiile lor depăşesc cu mult vârsta copilăriei. Un calculator, un telefon mobil sau un MP3 player sunt deja dorinţe comune ale copiilor care depăşesc vârsta de 10 ani. şi cei care vând toate aceste produse ştiu asta.
Adulţii, tot mai strânşi la pungă
Mutaţii nu se înregistrează însă numai la nivelul tinerilor consumatori. Cumpărătorul român din anul 2006 are un cu totul alt profil decât cel de la începutul anilor "90. "La noi, piaţa este încă generalistă şi avem de recuperat decalaje importante faţă de restul Europei", spune Andreea Mihai, director de marketing al Carrefour România. Însă, dacă până în 1998 românii cumpărau uitându-se exclusiv la criteriul preţ, după această perioadă asistăm la o nouă realitate. Românii cumpără şi consideră absolut necesar produse pe care în urmă cu numai câţiva ani le catalogau drept "mofturi". După 2003, calitatea a început să concureze serios criteriul preţ în luarea unei decizii de achiziţie, afirmă Andreea Mihai. Consumatorul român din 2006 este unul din ce în ce mai pasionat de tehnica modernă, însă şi din ce în ce mai îndatorat.
Chiar şi aşa, "consumatorul român şi cel european trăiesc în epoci diferite", spune directorul de la Carrefour. La noi, primează criterii precum preţul şi calitatea, marca, promoţiile, cadourile şi ambalajul. Cetăţenii Uniunii cumpără produse în funcţie de calitate şi igienă. Urmează imediat, în topul criteriilor, respectarea normelor de protecţia mediului, uşurinţa de utilizare, caracterul natural al produsului, dar şi condiţiile în care a fost produs.
şi banii îi alocăm diferit faţă de europeni. 49% din venituri sunt destinate cheltuielilor pentru produse alimentare, în timp ce, în ţări care au intrat în 2004 în Uniune, ponderea acestor cheltuieli nu depăşeşte 20 de procente. În schimb, dăm doar 16% din venituri pentru chirii şi plata utilităţilor, în timp ce francezii plătesc pentru acestea aproximativ 24% din banii câştigaţi. Studiile efectuate de marii retaileri arată că, în România, consumatorii tind să devină tot mai informaţi şi exigenţi, dar şi, atenţie, tot mai economi.