Cu cât s-a redus preţul benzinei la pompă în România. Criza energetică afectează investiţiile în petrol

0
0

Preţul benzinei la pompă, în România, s-a redus cu aproape 5% (4,87%) în perioada cuprinsă între 25 iulie şi 8 august, spune Radu Puiu, analist financiar în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România.

Preţul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5%, Foto: Arhivă Adevărul
Preţul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5%, Foto: Arhivă Adevărul

Preţul petrolului a scăzut brusc, ajungând de la 120 de dolari per baril sub 92 de dolari per baril în cazul cotaţiei Brent. Indicele manufacturier Empire State din SUA a atins cel mai scăzut nivel din mai 2020. Traderii şi administratorii de fonduri au părăsit piaţa petrolului în ultimele luni, scăzând activitatea la minimul ultimilor şapte ani, pe fondul celei mai mari crize energetice globale din ultimele decenii, deoarece investitorii nu mai sunt dispuşi să „suporte” volatilitatea persistent ridicată”, a declarat Radu Puiu.

Potrivit acestuia, în România, preţul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5% (4,87%) în perioada cuprinsă între 25 iulie şi 8 august. Tendinţa de scădere a preţului barilului de petrol se resimte şi asupra consumatorului final, dar există un decalaj de timp.

În prezent, preţul pierde puţin teren, retrăgându-se către zona de 96 de dolari per baril, după ce aseară a atins un maxim local de 97,40 de dolari per baril. Preţurile cotaţiilor WTI şi Brent s-au depreciat la începutul săptămânii, după ce traderii au digerat datele economice pesimiste din SUA şi China”, arată analiza.

În Asia, producţia industrială şi datele privind vânzările de retail din China pentru iulie au ratat aşteptările analiştilor.

Banca Populară Chineză (PBOC) a redus facilitatea de creditare pe termen mediu cu 10 puncte de bază, semnalând o nouă intenţie de a susţine creşterea economică.

Cu toate acestea, mişcarea nu a reuşit să atenueze temerile legate de recesiune în rândul traderilor de mărfuri. În plus, sentimentul negativ a fost alimentat de scăderea neaşteptată şi puternică a indicelui manufacturier Empire State din SUA, care a atins cel mai scăzut nivel din mai 2020. Preţurile petrolului au resimţit o presiune suplimentară după apariţia ştirilor conform cărora Iranul a răspuns la proiectul final al UE, pentru a restabili acordul nuclear din 2015

Anterior, Hossein Amir-Abdollahian, ministrul de Externe al Iranului, a declarat că un acord este posibil, dat fiind că cererile SUA sunt „realiste”. Deşi rămân obstacole, Statele Unite şi Iran sunt cu un pas mai aproape de atingerea unui acord, care ar putea duce la revenirea petrolului iranian pe piaţa globală în câteva luni”, arată analiza.

Iranul ar putea să majoreze aprovizionarea globală cu peste 2 milioane de barili pe zi, deşi probabil că ar fi nevoie de timp pentru ca producţia să ajungă la aceste niveluri.

Totuşi, chiar dacă s-ar semna un nou acord, ar dura ceva timp până când sancţiunile ar putea fi complet ridicate. Când s-a ajuns la acordul din 2015, a durat aproximativ jumătate de an pentru ca restricţiile să fie anulate”, spune specialistul.

Producţia de petrol a Iranului a crescut apoi cu aproximativ 700.000 de barili pe zi, în prima jumătate a anului 2016.

Traderii şi administratorii de fonduri au părăsit piaţa petrolului în ultimele luni, scăzând activitatea la minimul ultimilor şapte ani, pe fondul celei mai mari crize energetice globale din ultimele decenii, deoarece investitorii nu mai sunt dispuşi să „suporte” volatilitatea persistent ridicată. Ieşirea participanţilor, în special a fondurilor speculative şi a speculatorilor, a făcut ca fluctuaţiile zilnice ale preţurilor să fie mult mai mari decât în anii precedenţi. Acest lucru a făcut mai dificil pentru companii să se protejeze (prin metode de hedging) în faţa achiziţiilor fizice de petrol”, spune Radu Puiu.

Volatilitatea a afectat companiile care au nevoie de stabilitatea pieţei energetice pentru operaţiunile lor, precum companiile de petrol şi gaze, dar şi industria de producţie şi industria alimentară şi a băuturilor.

Contractele futures pe ţiţeiul Brent variată în fiecare zi

Potrivit reprezentantului XTB, în perioada cuprinsă între invazia Ucrainei, din 24 februarie, şi 15 august, intervalul zilnic dintre maximele şi minimele unei sesiuni pentru cotaţia Brent a fost în medie de 5,64 dolari.

Pentru aceeaşi perioadă a anului trecut, media a fost de 1,99 dolari, conform unei analize a Reuters.

„Multe tipuri diferite de investitori, inclusiv bănci, fonduri şi producători, au părăsit piaţa pe fondul instabilităţii. În unele zile piaţa creşte ca urmare a apariţiei unor informaţii despre ameninţări la adresa ofertei, în timp ce în alte zile perspectivele economice tulbure determină corecţii la fel de ample”, adaugă el.

Potrivit datelor JP Morgan, interesul general deschis pentru piaţa futures a scăzut cu aproape 20% de la începutul conflictului din Ucraina. Astfel, interesul deschis pentru contractele futures ale cotaţiei Brent a fost la începutul lunii august la 1,802 milioane de contracte, cel mai scăzut nivel din iulie 2015.

Piaţa este alimentată în primul rând de speculatori, adepţi ai tendinţelor şi fonduri axate pe aspectele macroeconomice care caută să se protejeze în faţa încetinirii economice care se prefaţează. JP Morgan a afirmat că din cauza participării în scădere pe piaţă, preţurile petrolului oscilează cu aproximativ 25 de dolari pe baril pentru fiecare variaţie de 1 milion de barili pe zi (bpd) a ofertei sau cererii. Acest nivel este mult mai ridicat faţă de pragul de 15 dolari, care era observat înainte de conflictul din Ucraina”, spune analistul.

Cu cât au scăzut stocurile

În ceea ce priveşte oferta, stocurile de ţiţei din Statele Unite au scăzut cu 21,8 milioane de barili, până la 915,8 milioane de barili în iunie, atingând cel mai scăzut nivel din 2004, conform celor mai recente date ale Joint Organizations Data Initiative (JODI).

Nivelurile scăzute ale stocurilor de ţiţei din Statele Unite în iunie au coincis cu cea mai recentă creştere a preţurilor petrolului din primele zile ale lunii, când UE a anunţat un embargo asupra importurilor de ţiţei şi produse petroliere ruseşti transportate pe mare, care urmează să intre în vigoare la începutul anului 2023.

În a doua săptămână a lunii iunie, preţurile la benzină din SUA au crescut pentru a depăşi media naţională de 5 dolari per galon, un nivel record.

Pragul de 5 dolari era aşteptat de câteva săptămâni, având în vedere creşterea preţurilor internaţionale la ţiţei, capacitatea restrânsă de rafinare din Statele Unite, cererea robustă în ciuda preţurilor record şi stocurile la minime multianuale din SUA. După jumătatea lunii iunie, însă, temerile de pe pieţele globale cu privire la o recesiune în multe state au dus la o secvenţă de scăderi puternice pe piaţa petrolului, preţurile coborând sub 100 de dolari pe baril”, se menţionează în analiză.

Ca urmare a scăderii preţurilor internaţionale la ţiţei, preţul mediu al benzinei din SUA a coborât la începutul lunii august sub 4 dolari per galon pentru prima dată de la începutul lunii martie, pe măsură ce oferta a crescut şi îngrijorările legate de economie s-au accentuat.

Situaţia în România

„În România, preţul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5% (4,87%) în perioada cuprinsă între 25 iulie şi 8 august, sugerând că tendinţa de scădere a preţului barilului de petrol se resimte şi asupra consumatorului final, dar există un decalaj de timp”, afirmă analistul.

Volumul rafinăriilor din China a scăzut la cea mai redusă rată zilnică din martie 2020, la 12,53 milioane de barili pe zi (bpd), în scădere cu aproape 1 milion de barili pe zi (bpd), surprinzând mulţi participanţi de pe piaţa petrolieră, care se aşteptau la o redresare puternică după ridicarea restricţiilor.

„Totuşi, extinderea perioadei de mentenanţă ar putea să fie o cauză. Potrivit celui mai recent raport lunar al pieţei petrolului al OPEC, cererea de petrol va înregistra anul acesta o creştere cu 3,1 milioane de barili pe zi (bpd), deşi prognoza pentru a doua jumătate a anului a fost revizuită în jos, din cauza „aşteptărilor privind o reapariţie a restricţiilor pandemice şi a incertitudinilor geopolitice continue”. Incertitudinile geopolitice se referă preponderent la războiul din Ucraina. Cea mai mare parte din statele OPEC nu reuşesc nici în prezent să respecte obiectivele de producţie”, declară el.

Organizaţia a stabilit că va majora producţia cu peste 600.000 bpd în iulie şi august, faţă de aproximativ 420.000 bpd anunţaţi iniţial.

Cu toate acestea, nu au reuşit să atingă această ţintă în iulie şi este probabil să dezamăgească din nou în această lună. În plus, OPEC+ a stabilit la ultima întâlnire de la începutul acestei luni să adauge un plus de 100.000 bpd la producţia totală. Această ultimă revizuire descendentă a cererii a fost a treia pe care instituţia a anunţat-o din aprilie. Între timp, Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) pare să fi realizat că efectul sancţiunilor occidentale asupra producţiei şi exporturilor de petrol din Rusia a fost mult mai puţin sever decât se temea. Şi acest lucru pregăteşte scena pentru o piaţă a petrolului care este mai bine aprovizionată decât s-ar fi aşteptat mulţi în urmă cu doar câteva luni. Desigur, nu trebuie să ignorăm distrugerea cererii din cauza preţurilor ridicate, ca factor în declinul general al cererii de petrol. Cu toate acestea, distrugerea cererii este compensată de o creştere a tranziţiei dinspre consumul de gaz la petrol, în special în Europa, pe măsură ce utilităţile şi guvernele se confruntă cu preţurile record la gazele naturale”, afirmă Radu Puiu.

Potrivit acestuia, preţurile globale ale petrolului sunt aşteptate să scadă la aproape 70 de dolari pe baril până la sfârşitul anului 2024, a declarat Moody's Analytics într-un raport recent privind regiunea Asia Pacific.

Pe de altă parte, Goldman Sachs şi-a revizuit în scădere prognoza privind preţul Brent pentru acest trimestru la 110 dolari pe baril, în scădere faţă de o previziune anterioară de 140 dolari pe baril, dar consideră în continuare că argumentele pentru preţuri mai mari ale petrolului rămân puternice.

Pentru Barclays, rezerva solidă de petrol din Rusia şi un surplus de ofertă aşteptat pe piaţă au determinat banca să reducă estimările privind preţul petrolului Brent la 103 dolari per baril pentru anul acesta şi anul viitor. Banca a ajustat în scădere prognozele de la 111 dolari pe baril.

Pe de altă parte, semnalele optimiste iminente includ sezonul uraganelor din Statele Unite din august şi septembrie, unde furtunile severe şi uraganele ar putea forţa închiderea platformelor de producţie din Golful Mexic sau închiderea preventivă a rafinăriilor de pe coasta Golfului.

Un alt factor optimist până la sfârşitul anului ar putea apărea de la încheierea perioadei de eliberări a Rezervelor Strategice de Petrol din SUA, care este aşteptată în prezent să se încheie în octombrie.

În acelaşi timp, producătorii de petrol din SUA nu cresc prea mult producţia, nici măcar la niveluri de preţ de peste 100 de dolari per baril, din cauza constrângerilor lanţului de aprovizionare şi a costurilor în creştere.

Mai multe - Economie

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite