Contribuţii majorate din 2019. Cu cât creşte, de fapt, salariul minim şi care este miza

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Creşterea salariului minim pe economie, propusă şi pusă în dezbatere de Ministerul Muncii, va avea un puternic impact asupra contribuţiilor, inclusiv a celor care sunt destinate plăţii pensiilor actuale.

Ministerul Muncii a propus creşterea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2019, de la 11,40 lei/oră la 12,251 lei/oră, precizând însă că şi numărul mediu de ore lucrate anul viitor va fi mai mare.

În prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie pe lună în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră, potrivit HG 846/2017.

Prin propunerea de act normativ, salariul minim pe economie va fi majorat, de la 1 ianuarie, cu 150 lei, majorarea de aproape 8% însemnând 85,1 bani pe oră.

 „Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 2.050 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru un program complet de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, ceea ce reprezintă o creştere de 7,9% faţă de luna decembrie 2018”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Această creştere va avea însă un impact major asupra contribuţiilor plătite de angajat statului, în special a celor destinate plătirii pensiilor actuale.

Ce ascunde creşterea salariului minim

 „Prin creşterea salariului minim pe economie, legiuitorul a luat în calcul inclusiv impactul pe care îl va avea asupra bugetelor de asigurări sociale. Pentru că la bugetul de pensii ajung 25 de procente, iar la sănătate încă 10%. Dacă nu se schimbă legislaţia şi actuala formulă de calcul, din cei 2.050 lei brut promişi, angajatul va rămâne cu 1.327,5 lei net”, a declarat pentru „Adevărul” Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa.

Liderul de sindicat a făcut referire la faptul că, în legislaţia actuală, se menţionează că veniturile de până la 2.000 lei sunt neimpozabile, adică nu li se aplică taxa de 10% pe venit. Asta înseamnă că procentul se va aplica doar diferenţei de 50 lei, rezultând un impozit de numai 5 lei.

Dar contribuţiile pentru pensii vor creşte de la 475 lei, în prezent, la 512,5 lei, iar cele pentru sănătate de la 190 lei (contribuţie plătită chiar şi de către cei fără venituri, dacă vor să beneficieze de servicii medicale), la 205 lei. Cu alte cuvinte, doar din CAS şi CASS, statul va încasa, pentru fiecare angajat, câte 717,5 lei.

„Au vrut să crească nivelul contribuţiilor, aşa cum au făcut şi când au introdus transferul acestora de la angajator, la angajat. Atunci, contribuţiile au crescut cu 9 procente, doar printr-un artificiu de calcul. Doar pentru că au schimbat baza de raportare”, a explicat sindicalistul.

Contribuţii lunare de 2,15 miliarde lei

Ultimele date publicate de INS arată că în România există circa 6,5 milioane de salariaţi, din care aproape jumătate sunt plătiţi cu salariul minim pe economie (după cum au arătat studiile de specialitate).

Asta înseamnă că peste 3 milioane de salariaţi virează statului 2,15 miliarde de lei, doar constribuţii pentru sănătate şi pensii.

Managerii din mediul privat au declarat recent că măsura creşterii salariului minim pe economie a fost anunţată „prea din scurt”, având nevoie să ştie cu şase luni înainte de aplicare pentru a-şi putea reconfigura bugetul. 

Economiştii spun că firmele, în special cele mici şi mijlocii vor suporta cu greu sau le va fi imposibil să suporte o nouă creştere a salariului minim pe economie, a 16-a în ultimii 10 ani.

Cel mai recent sondaj realizat de Adecco Research, divizia de cercetare a companiei de servicii de HR, Adecco România, arată că numai 18% dintre angajatori din România şi-a construit bugetul de salarii din 2019 luând în calcul un salariu minim de 2.000 – 2.100 lei brut pe lună. 

 ”Impactul acestor creşteri spontane ale salariului minim din ultimii doi ani, care au devenit un fel de obicei, se va vedea mai devreme sau mai târziu în economie. Companiile, în special cele mari, trebuie să îşi stabilească bugetele cu cel puţin şase luni înainte, să facă prognoze, pentru ca apoi să vadă cum îşi pot organiza şi optimiza activităţile. Iar faptul că a fost menţionată o anumită creştere a salariului minim în 2019 în programul de guvernare, nu a reprezentant nicio garanţie pentru angajatori. Guvernanţii nu trebuie să ia astfel de decizii fără să se consulte cu mediul economic”, se arată în studiul Adecco.

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite