Clujenii, cei mai economi şi cei mai îndatoraţi provinciali

Ionuţ Morariu

Clujenii, prahovenii şi constănţenii sunt românii care au strâns în conturi cele mai mari sume de bani dintre locuitorii provinciei. În total, economiile acestora se ridică la peste 2,7 miliarde de lei noi, adică aproximativ 750 milioane de euro, conform datelor furnizate de BNR. În top nu este inclusă Capitala.
Clujenii au disponibilităţi la vedere, depozite pe termen în lei şi certificate de depozit în monedă locală ce totalizează peste 970 de milioane de lei noi. Pe locuri fruntaşe în ceea ce priveşte sumele deţinute în bănci mai sunt şi locuitorii judeţelor Braşov şi Argeş, cu economii totale de 798, respectiv 657 milioane de lei noi.
Cele mai mici economii ale populaţiei se înregistrează în judeţul Giurgiu, aproximativ 132 milioane de lei, adică mai puţin de 40 milioane de euro. Într-un clasament al românilor cu cele mai firave conturi bancare urmează locuitorii judeţelor Caraş Severin, Teleorman şi Covasna. Însumate, toate economiile acestora sunt cu aproximativ 100 milioane de lei (aproape 30 milioane de euro) mai mici decât ale clujenilor.
Clujenii sunt însă şi în fruntea clasamentului românilor cu cele mai mari credite bancare. Ei totalizează împrumuturi în lei sau în valută de peste 3,3 miliarde de lei sau de aproape un miliard de euro. Îi urmează îndeaproape în top dobrogenii. În judeţul Constanţa, băncile acordaseră până în luna septembrie a acestui an credite în lei ce depăşeau cu puţin suma de 1.500 milioane de lei. În acest judeţ, ca de altfel şi în Cluj, valoarea creditelor în valută o depăşeşte însă pe cea a creditelor în monedă naţională. Locuitorii din Timiş, Braşov, Dolj şi Argeş ocupă şi ei locuri fruntaşe în topul celor mai îndatoraţi români.
Bucureştiul, un caz special
În Capitală se concentrează circa 10% din populaţia ţării, iar sumele economiste de persoanele fizice se ridică la circa două miliarde de euro, ceea ce înseamnă peste 30% din totalul sumelor economisite de români.
În Bucureşti vorbim de economii de peste 8,7 miliarde de lei sau de ceva mai mult de două miliarde şi jumătate de euro. Asta în condiţiile în care, conform datelor BNR, întreaga populaţie a României avea disponibilităţi la vedere, depozite pe termen şi certificate de depozit în monedă autohtonă de aproximativ 24 miliarde de lei sau ceva mai mult de şapte miliarde de euro. La această sumă trebuie adăugate însă şi economiile pe care românii le au în valută, nu mai puţin de trei miliarde de euro. Averea totală a românilor, tezaurizată în instituţii bancare, nu reprezintă însă decât aproximativ a treia parte a averii lui Bill Gates, avere estimată la peste 31 miliarde de euro, sau cam tot atât cât va primi România ca fonduri structurale până în 2013 de la Uniunea Europeană.
În acelaşi timp, într-un recent studiu al băncii austriece Creditanstalt se arăta că în România se înregistrază un potenţial mediu pentru economisire foarte scăzut, de doar 17,5 euro pe lună, superior doar celui al vecinilor bulgari. Experţii instituţiei de credit austriece se arată însă optimişti. "Ca urmare a iminentei integrări în Uniunea Europeană, ne aşteptăm ca România şi Bulgaria să recupereze rapid în această privinţă. În general, creşterea veniturilor şi modificările statutului financiar în toate ţările din Europa Centrală şi de Est se vor reflecta în creşterea nivelului de economisire", se precizează în cercetarea de piaţă sus amintită.