CITR: Industria şi construcţiile devin din ce în ce mai vulnerabile în faţa insolvenţei

Sectorul industrial are cel mai ridicat risc de insolvenţă, în 2017, şi acesta împreună cu cel al construcţiilor devin din ce în ce mai vulnerabile, demonstrează o cercetare realizată de specialiştii în analiză şi prognoză ai CITR. Din aceste sectoare provin deja 54% şi, respectiv, 15% din totalul activelor imobilizate ale companiilor cu cereri de insolvenţă înregistrate anul acesta.

La finalul lunii februarie, 120 de companii, fiecare cu active de peste un milion de euro, aveau deja cereri de insolvenţă pe rolul instanţelor. Numărul cumulat al angajaţilor acestor societăţi se ridică la 20.000, iar cifrele lor de afaceri însumează peste 1,5 miliarde euro. Dintre acestea, majoritatea activează în industrie, arată o analiză CITR. 

Acest domeniu deţine în prezent 54% dintre activele imobilizate ale celor 120 de companii, 48% din numărul lor total de angajaţi şi un sfert din cifra de afaceri cumulată. „Starea acestui sector e puternic influenţată de piaţa producătorilor de energie alternativă, care e în continuare în dificultate; gradul ei de vulnerabilitate e strâns legat de reglementările legislative şi de cotele de acordare a certificatelor verzi”, precizează Andreea Cionca-Anghelof, asociat coordonator CITR.

Un semnal de alarmă vine şi dinspre sectorul construcţiilor. Dintre cele 120 de societăţi cu cereri de insolvenţă pe rol, construcţiile înseamnă 15% din activele imobilizate ale acestora, 38% din cifra de afaceri cumulată şi 15% din numărul total al angajaţilor.

Nici băncile nu scapă                                                               

Şi sectorul bancar se confruntă cu dificultăţi, din cauza mai multor factori: aglomerarea din piaţă, tipurile de operaţiuni similare pe care le oferă şi, în ce priveşte majoritatea acestora, cotele de piaţă prea reduse pentru a fi rentabile la un nivel competitiv.

În timp ce băncile puternice îşi vor continua consolidarea, în special prin fuziuni şi achiziţii, cele care nu pot implementa această soluţie şi nici nu pot susţine continuarea activităţii pot recurge la formula transferului de active şi falimentul părţii reziduale, la rezoluţia bancară sau, în ultimă instanţă, la insolvenţa bancară, apreciază CITR. Toate aceste soluţii se încadrează în cerinţele de reglementare specifice sectorului.

Analiştii CITR nu se aşteaptă la eşecul soluţiilor controlate, datorită interesului ridicat al investitorilor faţă de acest sector. În ultimă instanţă, mandatul de intervenţie al reglementatorului este puternic, iar resursele sale sunt solide. Cu toate acestea, nu se poate exclude scenariul unui eşec major de guvernanţă corporativă la nivelul unor bănci, în special în cazul unor evoluţii economice naţionale dramatice în ţara de origine a acţionarului.   

Vulnerabilitate pentru companiile de stat

Cât despre companiile de stat, specialiştii CITR estimează că îşi vor creşte gradul de vulnerabilitate în 2017. Din anul 2012, peste o sută de manageri privaţi au încercat rentabilizarea şi eficientizarea marilor societăţi aflate în proprietatea statului, aşa cum fusese convenit cu Fondul Monetar Internaţional încă din 2011. După eşecul acestui tip de administrare şi pe fondul acumulării de datorii, CITR punctează că insolvenţa acestor companii de stat nu e mai o opţiune, ci o stare de fapt.  Această tendinţă s-a evidenţiat încă de la începutul anului trecut, odată cu intrarea în insolvenţă a CET Govora, urmată de deschiderea procedurii de insolvenţă a RADET şi ELCEN în cea de-a doua jumătate a lui 2016.

Faţă de 2016, numărul insolvenţelor rămâne în scădere, dar companiile cu impact asupra economiei continuă să se confrunte cu dificultăţi financiare. „De exemplu, 500 de astfel de societăţi au la ora actuală un grad de îndatorare de peste 100% şi pierderi cumulate de aproximativ 200 de milioane de euro. Având în vedere că totalul activelor acestora ajunge la două miliarde de euro, cifra de afaceri cumulată, la un miliard de euro, iar numărul de angajaţi depăşeşte 9.300, impactul lor asupra economiei locale rămâne semnificativ”, completează Andreea Cionca-Anghelof, asociat coordonator CITR.

Situaţia anul trecut

Anul trecut, 8.371 de societăţi au intrat în insolvenţă în România. Dintre acestea, 205 au fost societăţi de impact, cu active imobilizate de peste un milion de euro, o cifră de afaceri cumulată de 2,2 miliarde de euro şi aproximativ 30.000 de angajaţi. Cea mai mare pondere în cadrul activelor imobilizate a societăţilor de impact au avut-o industria (46%) şi serviciile (24%). În ce priveşte procentajul din cifra de afaceri cumulată a celor 205 de companii, industria şi serviciile deţin câte 31%, fiind urmate de agricultură cu 21%, comerţ cu 12%, construcţii şi real estate cu 5%. 

În 2016, potrivit specialiştilor în analiză ai CITR, principalele cauze comune ale insolvenţei au fost deficienţele de management intern, în special privind măsurile de restructurare, identificate şi implementate precar sau prea târziu. În plus, s-a evidenţiat şi dependenţa societăţilor de un număr restrâns de clienţi şi neîncasarea creanţelor de la aceştia, dependenţa companiilor de contractele cu unităţile bugetare – alocări bugetare reduse pentru lucrări noi şi pentru lucrări deja contractate şi diminuarea semnificativă a veniturilor, necorelată cu reducerea în aceeaşi proporţie a costurilor.