Cine va primi în realitate salariul minim diferenţiat. Analişti: în ritmul acesta vom ajunge la 10 salarii minime pe economie

Salariul minim pe economie, corelat cu nivelul educaţiei şi cel al experienţei este un concept care se regăseşte doar în România, a declarat pentru „Adevărul” economistul Iancu Guda, subliniind că în ritmul acesta ţara noastră va ajunge la 10 salarii minime pe economie.

„Vă pot spune cu certitudine că nicăieri în lume nu există un salariu minim pe economie corelat cu nivelul educaţiei şi cu cel al experienţei. În ritmul ăsta ajungem la 10 salarii minime pe economie. Salariul este un concept social ca standard de piaţă, nu de sector. Introducerea salariului minim pe economie este lipsită de fundament economic”, a declarat economistul Iancu Guda.

Pe de altă parte, consultantul fiscal Adrian Benţa arată că nu oricine va beneficia de salariul minim diferenţiat în funcţie de studii şi experienţă.

Începând cu 1 ianuarie 2019, în România nu mai avem un singur salariu minim, ci trei: cel standard - 2.080 lei, cel cu observaţii - 2.350 lei şi cel de 3000 de lei pentru sectorul construcţiilor. Referindu-ne la cel de 2.350 lei, acesta se referă la persoanele încadrate în funcţii ce impun nivel de studii superioare şi înregistrează o vechime în câmpul muncii în domeniul respectiv de minim 1 an.

Deşi la prima vedere pare simplu de înţeles salariul minim de 2.350 lei, consultantul fiscal Adrian Benţa are câteva observaţii:

- Dacă o persoană a absolvit o facultate şi are o vechime în câmpul muncii mai mare de 1 an, nu beneficiază în mod automat de un salariu minim brut de 2.350 lei, dacă este încadrată în altă activitate decât domeniul în care a absolvit studiile superioare. Pentru această situaţie, nu este impus salariul minim majorat.

Din analiza textului normativ observăm faptul că funcţia prestată trebuie să impună obligaţia de a avea studii superioare. De exemplu, dacă într-un birou de contabilitate, pentru funcţia de contabil se solicită conform Clasificaţiei ocupaţiilor din România, studii medii, iar această funcţie este realizată de un economist absolvent de studii superioare, nici în această situaţie nu este impus salariul minim majorat.

Tot din analiza temeiului normativ, observăm că salariul minim majorat reprezintă o excepţie aplicată doar pentru plata acelor persoane cu vechime mai mare de 1 an, pentru care funcţia presupune studii superioare. Acest lucru înseamnă că pentru alte obligaţii legale, generate de utilizarea salariului minim, aceste obligaţii se vor raporta la suma de 2.080 lei.

În acest context, dacă nu se va modifica Codul fiscal, contribuţiile la asigurările sociale – pensii şi sănătate, datorate de persoane fizice pentru venituri de natură extrasalarială în anul 2019, se vor determina prin aplicarea cotelor şi procedurilor existente la suma de 2.080 lei.

Legiuitorul utilizează sintagma ”salariu minim garantat în plată existent la data depunerii Declaraţiei unice”, spune Benţa, iar dacă depunerea declaraţiei se va face până la o nouă modificare a salariului minim, atunci aceste asigurări sociale, când se datorează, se vor raporta la suma de 2.080 lei.

De exemplu, o persoană fizică ce realizează venituri din activităţi independente, se va raporta în anul 2019 la plafonul de 2.080 lei x 12 luni = 24.960 lei, pentru a verifica dacă se încadrează la plata asigurărilor sociale în acest an.

Desigur, suma de 2.080 lei se va avea în vedere pentru contractele cu timp parţial când nu există o excepţie, la determinarea asigurărilor sociale pentru funcţiile ce nu presupun studii superioare.

Dacă funcţia presupune existenţa unor studii superioare, cum ar fi funcţia de contabil-şef într-o societate mică, la care contabilitatea este ţinută prin contract de muncă cu timp parţial, şi nu există o exceptare, atunci asigurările sociale vor fi recalculate la suma de 2.350 lei.

Ordonanţa privind noile taxe, adoptată în decembrie, a mai introdus un salariu minim, dar în sectorul construcţiilor. Este vorba despre 3.000 lei. 

Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

Prevederile alin. (1) se aplică exclusiv domeniilor de activitate prevăzute la art. 66 pct. 1 din prezenta ordonanţă de urgenţă.

Acesta se va aplica în domeniile: Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate, Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramic, Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă, Fabricarea produselor din beton pentru construcţii, Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii, Fabricarea betonului, Fabricarea mortarului; Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos, Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei, Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii; Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii; Fabricarea de uşi şi ferestre din metal; Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice, Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei, Extracţia pietrişului şi nisipului, Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică.