Chinezii de la CEFC devin oficial proprietarii grupului Rompetrol

Grupul China Energy Company Limited a parafat oficial vineri cu compania kazahă de stat KazMunaiGaz cumpărarea unui pachet de 51% din cadrul grupului Rompetrol, care deţine în România rafinăriile Petromidia şi Vega, plus a doua reţea de benzinării ca mărime. Afacerea a fost iniţial anunţată de presa internaţională la finele anului 2015.

„Compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunayGas şi China Energy Company Limited (CEFC) au semnat astăzi documentele specifice în cadrul unui parteneriat în cadrul KMG International NV, în care CEFC va deţine o participaţie de 51%, respectiv 49% pentru KMG“, se arată într-un comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti de către Rompetrol Rafinare.

„Conform înţelegerii dintre KMG - CEFC, compania din China îşi asumă în cadrul KMGI o serie de obligaţii, prin care aceasta va efectua investiţii în dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi ţările adiacente Drumului Mătăsii.

Sub denumirea « Silk Way» (Drumul Mătăsii), proiectul comun al companiei naţionale din Kazahstan - KMG şi al companiei din China – CEFC în cadrul KMG Internaţional (Rompetrol Group – n.r.) se va dezvolta având ca bază KMG International şi subsidiarele sale“, se arată în comunicatul remis bursei.

„Sunt convins că în parteneriat cu un investitor puternic, compania va reuşi să avanseze considerabil, utilizând KMGI şi subsidiarele sale drept platforma comună pentru dezvoltarea business-ului“, a declarat în comunicat Sauat Mynbayev, preşedintele KazMunaiGaz.

Concomitent, Jianjun Zang, directorul executiv al CEFC, a subliniat: „Parteneriatul din CEFC şi KazMunaiGaz are că obiectiv o dezvoltare stratregică care va face din KMG Internaţional o platforma comună pentru obţinererea de resurse şi efectuarea de investiţii strategice. Această evoluţie se înscrie în spiritul celor două iniţiative naţionale «One Belt, One Road» şi «Nurly Zhol». Suntem încrezători că va fi o colaborare benefică pentru a dezvolta un parteneriat strategic pe termen lung“.

Conform celor stabilite de ambele părţi, guvernarea societăţii mixte se va face pe baza de paritate.

Pentru ca tranzacţia să fie validă aceasta trebuie supusă aprobării din parte autorităţilor europene şi chineze. Dată estimată pentru finalizarea acesteia este octombrie 2016.

Cine sunt chinezii care au preluat Rompetrol

CEFC China Energy mai are afaceri în transporturi, infrastructură, imobiliare, hoteluri, logistică, sport, industria băuturilor, exploatări forestriere.

Veniturile totale ale companiei în 2014 s-a ridicat la 35 de miliarde de dolari ceea ce a situat-o pe locul şase în topul companiilor private din China. Acţionarul majoritar este Shanghai Energy Fund Investment Ltd, fond deţinut de Ye Jianming, care ocupă şi funcţia de preşedinte al boardului de directori.

În ultimii ani şi-a extins afacerile peste graniţele ţării, având în prezent peste 20.000 de angajaţi în 15 ţări. În luna septembrie 2015, CEFC a preluat oficial 51% din acţiunile grupului Dyneff, deţinut la rândul său tot de Rompetrol. Dyneff deţine un lanţ de benzinării în Franţa şi Spania, plus o serie de depozite petroliere.

Achiziţii şi în Cehia

În luna septembrie din acest an, CEFC China Energy Company a anunţat o serie de achiziţii surpriză în R. Cehia. A cumpărat 10% din acţiunile Travel Services, operatorul liniei aeriene Smartwings şi al doilea acţionar la compania naţională Czech Airlines, după Korean Air. Preşedintele CEFC a declarat că doreşte ca în viitorul apropiat să-şi mărească participarea în Travel Services la 39,92%.

CEFC va fi de asemenea investitorul principal la fabrica de bere Pivovary Lobkowicz Group după ce a preluat 79,4% din acţiunile producătorului de bere contra a 78,46 milioane de dolari. Lobkowitz este a cincea fabrică de bere din Cehia. CEFC a mai anunţat achiziţia a două clădiri de birouri în centrul Praga şi şi-a dublat participarea la J&T Finance Group la 9,99% - companie de investiţii financiare, cu intenţia de a creşte la 30%.

Compania chineză a cumpărat şi pachetul majoritar de acţiuni (60%) al Clubului de Fotbal Slavia Praga, unul dintre cele mai vechi din ţară.

Obligaţiunile Petromidia şi creanţa Libia, telenovele fără sfârşit

Grupul China Energy Company (CEFC) achizi'ionează 51% din fostul Rompetrol Group, însă acesta din urmă are o poveste întortocheată cu o serie de datorii către statul român, respectiv obligaţiunile Petromidia şi „creanţa Libia“.

Acestea sunt două datorii diferite şi vizează două companii diferite, rafinăria Petromidia şi Rompetrol SA, societate de stat care a reprezentat România în proiectele petroliere internaţionale înainte de 1989.

Omul de afaceri Dinu Patriciu a cumpărat Rompetrol în anul 1998 şi a încasat banii din „creanţa Libia“. Ulterior, în anul 2001, Patriciu a cumpărat rafinăria Petromidia din Năvodari. Aceasta avea o serie de datorii la stat, iar în anul 2003 acestea, în cuantum de 688 de milioane de dolari, au fost transformate de către Guvernul Adian Năstase în obligaţiuni convertibile pe 7 ani. Între timp, în anul 2007, grupul kazah de stat KazMunaiGaz a preluat Rompetrol Group de la Patriciu, preluând, astfel, şi datoriile.

În anul 2010, însă, kazahii au răscumpărat doar 70 de milioane de dolari din datorie, iar restul au fost convertite în acţiuni. Operaţiunea a ajutat grupul petrolier să păstreze controlul la Petromidia, statul primind 44,6% din acţiuni. Ulterior, autorităţile române au dat în judecată Rompetrol susţinând că, dacă au început răscumpărarea prin plata banilor, ar fi trebuit să plătească toată suma aşa. 

Fond de investiţii de un miliard de dolari

O serie de procese au fost pierdute de stat, iar altele nu au mai ajuns la final deoarece, în anul 2013, Guvernul Ponta a negociat Memorandumul Rompetrol, prin care cele două părţi au stins litigiile. Conform documentului, Rompetrol trebuia să cumpere un pachet de 26,6% din acţiunile Rompetrol Rafinare (Petromidia) pentru 200 de milioane de dolari, iar kazahii urmau să realizeze împreună cu statul român un fond care să realizeze investiţii de un miliard de dolari în domeniul energetic.

Consiliul Concurenţei a cerut ca pachetul de acţiuni să fie scos la licitaţie internaţională, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum. 

Concomitent, statul a intrat în conflict cu KazMunaiGaz şi din pricina constituirii fondului de investiţii. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu afirma că Rompetrol a propus cumpărarea de benzinării şi realizarea unei termocentrale în cogenerare pe platforma de la Petromidia. Investiţiile propuse totalizau 350 de milioane de dolari, din care 200 de milioane erau pentru benzinării şi 150 de milioane pentru termocentrală.

Statul nu a fost de acord cu achiziţia benzinăriilor şi a cerut investiţii noi. 

Decizia din justiţie

Concomitent, Curtea de Apel a decis definitiv şi irevocabil, în octombrie 2014, că Rompetrol SA trebuie să achite şi „creanţa Libia“, în sumă de 58,5 milioane de dolari împreună cu două persoane fizice.

Astfel, instanţa i-a condamnat definitiv, în luna octombrie 2014, pe Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor, la patru ani de închisoare pentru complicitate la delapidare. El a mai fost condamnat la câte trei ani pentru complicitate la spălare de bani, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat. Instanţa a dispus ca Bucşă să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de patru ani, la care a adăugat un spor de doi ani, astfel că acesta a primit, în final, şase ani de închisoare.

Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, a fost şi el condamnat la doi ani de închisoare pentru complicitate la delapidare şi la un an pentru constituirea unui grup infracţional organizat. La pedeapsa cea mai grea a fost adăugat un spor de patru luni, astfel că acesta execută doi ani şi patru luni de închisoare.

Încercare de fentare prin insolvenţă

Prin aceeaşi decizie, Rompetrol SA a fost obligată, în solidar cu cei doi, să plătească aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finanţelor. Astfel, justiţia a statuat că banii din „creanţa Libia“ se cuveneau, de fapt, statului.

Rompetrol SA trebuie să plătească, conform justiţiei, suma în cauză, plus dobânzi şi penalităţi. În final, datoria către stat, calculată de către Fisc, a ajuns la 934,2 milioane de lei.

Numai că, în loc să plătească suma respectivă, kazahii de la KazMunaiGaz au încercat să introducă societatea în cauză în insolvenţă în luna iunie a acestui an. Tribunalul Bucureşti a respins, însă, solicitarea câteva zile mai târziu.

Ulterior, numele companiei a fost schimbat în Oilfield Exploration Business Solutions SA, aceasta conducând topul datornicilor către buget.