Cele mai multe centrale termice vand energia sub costurile de productie

Preturile de vanzare a energiei termice produse in sistem centralizat se situeaza, in cele mai multe cazuri, sub costurile de productie, reiese dintr-un raport de audit privind performanta sistemului,

Preturile de vanzare a energiei termice produse in sistem centralizat se situeaza, in cele mai multe cazuri, sub costurile de productie, reiese dintr-un raport de audit privind performanta sistemului, realizat de Curtea de Conturi. Perioada auditata a fost de trei ani, in intervalul 2000-2002, fiind luate in calcul 56 de unitati, din care 39 au ca obiect de activitate, pe langa productie, si transportul si distributia de energie termica. Majoritatea societatilor au raportat situatii de acest gen. La nivelul anului 2002, pierderi semnificative au fost inregistrate la CET Braila, unde diferenta dintre pretul aprobat si costul unitar a fost de 1.168.000 lei pe gigacalorie. Tariful a fost stabilit la 598.000 lei, in vreme ce costurile au fost de 1,766 milioane lei. De asemenea, Uzina Electrica din Zalau a inregistrat, in 2002, pierderi de 930.992 lei pentru fiecare gigacalorie produsa, in conditiile in care a avut costuri de 1,653 milioane de lei, dar a vandut la un pret de 722.000 lei. Aceste diferente sunt explicate atat prin metodologiile utilizate la stabilirea tarifelor, cat si prin alte elemente, cum ar fi asigurarea protectiei sociale si inexistenta unei corelatii intre data majorarilor de tarife si intrarea in vigoare a preturilor locale de referinta. Autorii raportului mentioneaza ca metodologiile de stabilire a tarifelor permit Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei sa accepte doar costurile de productie considerate in mod arbitrar ca fiind justificate, nefiind acceptate pierderile foarte mari, cresterile prea mari ale fondului de salarii sau cheltuielile financiare excesive. Sistemul este caracterizat prin echipamente de productie depasite, cu o vechime cuprinsa intre 15 si 45 de ani. In unele cazuri, vechimea depaseste 50 de ani. Necontorizarea tuturor scarilor de bloc sau a blocurilor de locuinte face ca pierderile pe retelele de distributie sa nu poata fi cunoscute si calculate. In prezent, diferenta dintre nivelul real al pierderilor si procentul de pierderi aplicat de autoritatea de reglementare este suportata de populatie si ceilalti consumatori.