Ce spun analiştii despre planul de relansare economică: O listă de dorinţe, dar lipseşte progresul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ludovic Orban şi Klaus Iohannis la evenimentul de prezentare a planului de relansare economică FOTO Inquam Photos / George Calin
Ludovic Orban şi Klaus Iohannis la evenimentul de prezentare a planului de relansare economică FOTO Inquam Photos / George Calin

Planul de relansare economică de 100 de miliarde de euro anunţat miercuri de Guvernul Orban este privit cu scepticism de către analişti. Lipsesc măsurile imediate, sursele de finanţare sunt incerte, proiectele sunt aceleaşi de zeci de ani şi este cel puţin îndoielnic că statul va avea capacitatea administrativă de a implementa programe aşa de ambiţioase.

Planul relansare economică prezentat de Guvern este văzut de economiştii consultaţi de „Adevărul” mai degrabă ca un „document strategic”, o „viziune” asupra viitorului economic sau o „listă de dorinţe, de deziderate”, decât un program cu şanse de implementare integrală.

Practic, planul este privit ca un punct de plecare, care ar putea fi transformat într-un proiect de ţară, dacă există consens politic, ţinând cont că este elaborat având în vedere o perspectivă temporală mai lungă de un mandat electoral.

În schimb, planului îi lipsesc câteva elemente esenţiale, precum surse de finanţare, majoritatea încă incerte, termene de implementare şi faptul că nu propune un adevărat progres din punct de vedere al valorificării potenţialului economic al României.

Este complet nerealist ca Guvernul să vină mâine cu măsuri. Nu avem spaţiu de manevră. Ionuţ Dumitru economist-şef al Raiffeisen Bank

Fără măsuri imediate

Principala critică a mediului de afaceri la adresa planului de relansare economică este faptul că nu există măsuri care „să se aplice de mâine”.

Cu toate acestea, Ionuţ Dumitru, fost preşedinte al Consiliului fiscal, actual economist-şef al Raiffeisen Bank, consideră că „este complet nerealist ca Guvernul să vină mâine cu măsuri”. „Un om care are bună credinţă şi puţină raţiune, dacă se uită în bugetul României astăzi, îşi dă seama că avem o mare problemă, cu veniturile care au scăzut foarte mult, cu cheltuielile care au crescut mult, cu un deficit spre 8-9% din PIB. Am văzut păreri dinspre mediul de afaceri că ar trebui să avem un pachet de stimulare de 15% din PIB. Să fim realişti, nu se poate face acest lucru. Avem o constrângere foarte puternică a finanţării şi avem un punct de pornire extrem de nefavorabil. În 2019 am avut cel mai mare deficit din Europa”, susţine Ionuţ Dumitru.

Potrivit economistului, stimulul pe care îl poate acorda România, cu un deficit uriaş, este mult mai mic decât cel pe care îl poate acorda o ţară cu surspus bugetar, precum Germania, Bulgaria, Cehia, sau ţări cu deficite mici, precum Polonia şi Cehia.

„Noi nu avem spaţiu de manevră. Această situaţie delicată a venit mai repede decât se aştepta toată lumea şi ne-a prins extrem de vulnerabili şi nepregătiţi”, afirmă economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Şi Mircea Coşea, profesor de economie şi fost ministru, afirmă că era de aşteptat un program care să spună ce se face în acest moment pentru menţinerea în viaţă a economiei, ce fonduri există până la sfârşitul anului.

Deocamdată nu avem nimic şi nu ştim dacă vom avea fonduri europene. Mircea Coşea profesor de economie

Finanţarea, încă o necunoscută

Guvernul specifică faptul că planul de relansare economică va fi finanţat din bugetul de stat şi din fondurile europene.

Cu toate acestea, fondurile europene nu sunt nicidecum o certitudine.

„Deocamdată nu avem nimic şi nu ştim dacă vom avea fonduri europene. României îi sunt alocate 30 de miliarde de euro din programul de relansare de 750 de miliarde al Uniunii Europene. Însă programul nu este aprobat de 4 ţări, iar el trebuie să fie unanim aprobat. Discutăm despre ce ar putea să fie, dar nu e”, afirmă economistul Mircea Coşea.

Potrivit lui, există îndoieli şi cu privire la faptul că Uniunea Europeană va aproba toate schemele de ajutor de stat planificate de Guvern.

„Sunt convins că acest Guvern are susţinerea UE. Problema este dacă UE este sprijinită de toate ţările”, afirmă Coşea.

Economistul Ionuţ Dumitru este de părere că, pe termen mediu lung, e clar că perspectiva financiară a Uniunii Europene ne favorizează pentru că UE ne dublează alocarea pe fonduri pe care o aveam în mod normal.

„E o oportunitate enormă pentru România, suntem principalii beneficiari ai pachetului de 750 miliarde de euro. Cu un guvern reformist care vrea să facă lucruri nu există niciun motiv să nu se facă. E o şansă istorică pe care o avem în faţă, e bine să ne şi pregătim”, spune el.

Din resurse proprii nu ne putem finanţa programe de amploare, în buget nu e loc de nimic, dimpotrivă, va trebui să reducem deficitul bugetar. Ionuţ Dumitru economist-şef Raiffeisen Bank

În ceea ce priveşte finanţarea planului de relansare din buget, economiştii sunt de asemenea sceptici.

„Din resurse proprii nu ne putem finanţa programe de amploare, în buget nu e loc de nimic, dimpotrivă, va trebui să reducem deficitul bugetar”, spune Ionuţ Dumitru.

Mircea Coşea afirmă că, deşi sursa principală de finanţare a planului este bugetul, Guvernul nu spune cum aduce fonduri, ţinând cont că România are cel mai mic grad de colectare la buget din UE.

Economia României nu suportă un asemenea flux de capital pe termen scurt, din punct de vedere instituţional. Mircea Coşea profesor de economie

Fără termene de implementare şi capacitate administrativă

Economiştii subliniază că un alt punct slab al planului de relansare economică este faptul că lipsesc termenele de implementare ale proiectelor şi capacitatea administrativă pentru ca România să deruleze programe de o aşa amploare.

„Economia României nu suportă un asemenea flux de capital pe termen scurt, din punct de vedere instituţional. Instituţiile noastre nu au capacitatea să absoarbă aceste fonduri”, afirmă Mircea Coşea.

Potrivit lui, ca să ai un program grandios, trebuie să ai o altă structură administrativă, trebuie să ai altă componentă publică. „Administraţia publică trebuie să fie alta, pentru că cea pe care o avem nu e în stare să facă 7 staţii de metrou în Drumul Taberei”, afirmă economistul.

De exemplu, Fondul de Investiţii este o idee bună, însă contează administrarea sa, afirmă şi Ionuţ Dumitru. „Ideea în sine a Fondului de Investiţii nu e rea. Problema noastră a fost cea de administrare. Ştim că administrarea din partea statului nu a fost deloc cea mai eficientă în ultimii 30 de ani şi de aici vine scepticismul când se aduce în discuţie ideea. Dar totul stă în detalii, în resurse şi cine îl administrează. Dilema este cum o facem”, afirmă economistul.

O altă problemă o reprezintă termenele de implementare, care nu sunt clare şi bine stabilite.

„În momentul de faţă nouă ne lipseşte un obiectiv final şi anume unde vor să ducă ţara, ne lipseşte finanţarea şi ne lipsesc instrumentele de aplicare. Trebuia consistent un set de măsuri cu termene şi surse de finanţare”, mai susţine Mircea Coşea.

Nu se vorbeşte nimic despre pensii. Soarta individului este trecută pe planul doi. Şi individul va trebui să fie compensat. Mircea Coşea profesor de economie

Problemele „uitate” din planul de relansare

Mircea Coşea consideră că în planul de relansare economică trebuiau abordate, de asemenea, teme precum creşterea pensiilor, alocaţiile pentru copii şi cheltuielile pentru daunele pe care le au adus seceta şi inundaţiile, teme care nu sunt menţionate în prezent.

„Nu se vorbeşte nimic despre pensii. Soarta individului este trecută pe planul doi. Şi individul va trebui să fie compensat”, afirmă Coşea.

Totodată, Mircea Coşea afirmă că „se discută în două cuvinte despre felul în care va fi absorbită forţa de muncă întoarsă din străinătate”.

Nici pe partea de fiscalitate planul de relansare nu conţine măsuri majore, fiind de asemenea foarte puţine menţiuni cu privire la încurajarea capitalului naţional.

Este deocamdată singura alternativă pe care o avem din punct de vedere al viziunii asupra viitorului economic. Mircea Coşea profesor de economie

Planul, mai degrabă o „listă de dorinţe”

Un consens la care au ajuns specialiştii este că planul de relansare economică este mai degrabă o viziune, decât un plan care poate fi pus integral în practică.

„E un document mai degrabă strategic, o viziune pe termen mai degrabă mediu şi lung”, este de părere Ionuţ Dumitru.

De aceeaşi părere este şi Mircea Coşea. Potrivit lui, planul de relansare „este deocamdată singura alternativă pe care o avem din punct de vedere al viziunii asupra viitorului economic”.

„Este o viziune în viitor, o listă de dorinţe, de deziderate pe care românii le au de 30 de ani. Această listă e bine făcută pe cele 20 de priorităţi. Totuşi, lipseşte progresul. Este o acumulare cantitativă care se numeşte dezvoltare extensivă, mai multe şosele, mai multe spitale, cresc investiţii. Însă nu facem saltul spre alt nivel de valorificare al potenţialului economic, să ne ridicăm locul în ierarhia europeană, să trecem de penultimul loc. Poţi să ajungi la 87% din PIB-ul european acumulând. Facem mai mult, dar acelaşi lucru, tot manufactură, tot trimitem grâu în Ungaria şi ei ne trimit făină, tot trimitem roşii în Polonia şi ei ne trimit bulion”, afirmă Coşea.

Profesorul de economie afirmă că planul lasă impresia că este un program electoral, deoarece nu are „acea seriozitate pe care trebuie să o aibă un program de luat în seamă”.

„Acest program este în tandem PNL-Preşedinţie. Având în vedere că e un program pe mai mult de două mandate, în care nimeni nu poate să fie sigur că domnul Orban şi domnul Iohannis o să fie putere, ar trebui să avem ceea ce se numeşte un program de ţară, care ar trebui să fie elaborat prin contribuţia unor experţi, mediu de afaceri, academicieni, precum programul România Educată”, spune el.

Mircea Coşea este de părere că acest program deschide drumul unui consens politic şi că ar fi nevoie de implicarea opoziţiei şi mediului de afaceri şi ca PNL să treacă acest plan prin Parlament, pentru ca, indiferent cine va conduce România în 10 ani, să avem garanţia că o parte din el se va realiza.

Economie



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite