Ce se va întâmpla cu sechestrele impuse de Fisc

FOTO banklesstimes.com

Decizia CCR privind sechestrele puse de ANAF, pentru care au fost sesizate parchetele, ar putea avea efecte imediate în lipsa unor termene clare de menţinere a măsurilor.

Anumite sechestre asigurătorii puse de ANAF, pentru care organele de cercetare penală sesizate nu au emis decizii, ar putea fi ridicate vineri, 6 martie, în condiţiile în care nici Parlamentul şi nici Ministerul Finanţelor nu au venit cu o propunere clară de stabilire a termenului până la care poate fi menţinută măsura.

Concret, la 21 ianuarie, Curtea Constituţională a publicat decizia 581 din 1 octombrie 2019, prin care a declarat neconstituţional un paragraf din Codul de procedură fiscală referitor la impunerea sechestrelor în cazurile de evaziune fiscală. Astfel, legea prevedea că ANAF instituie administrativ sechestre şi sesizează Parchetul, moment în care intră în aplicare prevederile Codului de procedură penală.

Acestea însă nu impun procurorului obligaţia de a institui măsuri asigurătorii, ci lasă această decizie la latitudinea sa. Prin urmare, în cazul în care procurorul nu instituia sechestru în cadrul procedurii penale, se năştea situaţia ca un sechestru impus administrativ de Fisc să supravieţuiască şi în cadrul penal, ceea ce CCR a declarat ca fiind neconstituţional.

În plus, odată sesizat Parchetul, evazionistul nu mai putea ataca nicăieri sechestrul impus de Fisc: nici în contencios administrativ, întrucât cauza intrase deja în zona penală, şi nici la instanţa penală, întrucât sechestrul fusaese impus de Fisc, nu de procuror. 

Prin urmare, de decizia CCR vor putea, eventual, beneficia doar cei cărora, după sesizarea Parchetului, procurorii nu le-au confirmat prin ordonanţă sechestrele impuse anterior de Fisc.

Curtea a stabilit că legiuitorul nu are competenţa de a reglementa menţinerea măsurii asigurătorii administrative pe un termen nedefinit, impunându-i-se să „identifice mecanismele procedurale adecvate prin care să fie respectate exigenţele statului de drept” şi care să asigure că drepturile şi/sau măsurile prevăzute nu sunt „teoretice şi iluzorii”.

Potrivit legii, dispoziţiile declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei dacă, în acest interval, prevederile legislative declarate neconstituţionale nu au fost corectate printr-un alt act normativ, lucru care până în prezent nu s-a întâmplat.

Avocatul Alexandru Chiciu: Se vor aplica regulile de drept comun

Contactat telefonic, avocatul Alexandru Chiciu, fost procuror anticorupţie, a declarat pentru „Adevărul” că, după declararea ca neconstituţională a prelungirii automate a sechestrului pus de ANAF, se vor aplica alte norme legale care încă sunt în vigoare.

„Decizia CCR doar cere modificarea legii, argumentând că sechestrul asigurător pus de ANAF nu se poate întinde la nesfârşit, pentru că ar aduce atingeri asupra drepturilor privind patrimoniul şi cel la un proces echitabil.

CCR nu a decis anularea măsurilor asigurătorii, ci doar a cerut legiuitorului un termen rezonabil în care procurorul de caz să poată decide dacă impune sau nu astel de măsuri, astfel încât reclamantul să poată contesta în instanţă sechestrul.

Iar lipsa unei noi prevederi legislative care să stabilească termene clare de întindere a sechestrului asigurător nu înseamnă neapărat ridicarea sechestrelor puse de ANAF. CCR nu dispune ridicarea sechestrelor, ci doar consideră ca prelungirea sechestrelor aplicate de organele fiscale până la soluţionarea cauzei de organul de urmărire penală sau instanţa de judecată este neconformă Constituţiei. Soluţia? Se vor aplica regulile de drept comun”, a explicat Chiciu.

Gelu Diaconu: 80% dintre sechestre sunt dispuse în cauze sesizate DIICOT

Contactat telefonic, Gelu Diaconu, fost şef al ANAF a declarat că decizia CCR este una corectă, dar sunt situaţii în care aceste sechestre trebuiau menţinute, în vederea recuperării prejudiciilor.

„Pentru circa 80% din cauzele în care s-a dispus sechestru asigurător au fost deja sesizate parchetelor. Curtea Constituţională a dat o soluţie corectă când a decis că sechestrele puse de ANAF nu mai pot fi prelungite automat, pentru că în lipsa unui titlu de creanţă nu poţi ţine blocate bunurile cu măsurile asigurătorii. Dar sunt situaţii în care aceste sechestre trebuiau menţinute, în vederea recuperării prejudiciilor”, a declarat Diaconu pentru „Adevărul”.

Referindu-se la termenul prevăzut de lege, de 45 de zile, în care Parlamentul sau Ministerul Finanţelor ar fi trebuit să stabilească un termen limită de menţinere a sechestrului asigurătoriu pentru a se putea emite un titlu de creanţă, Gelu Diaconu a sugerat că, neexistând o astfel de iniţiativă „toate măsurile asigurătorii impuse de ANAF se vor ridica la data de 6 martie şi vor putea fi vândute de către cei care au adus prejudiciile”.

„Propunerile legislative puteau fi făcute de Parlament, dar ar fi durat foarte mult, sau de către Ministerul Finanţelor, la sesizarea ANAF. Nu ştim încă a cui este vina, nu ştim dacă ANAF l-a sesizat pe dl Florin Cîţu şi domnia sa nu a ţinut cont, sau dacă ANAF, care ştia, nu a spus nimic”, a spus Diaconu.

Ce se întâmplă din 6 martie

Decizia CCR se referă doar la neconstituţionalitatea art. 213 alineatul 8, nu şi a alineatului precedent (alin. 7), care stabileşte termene de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii la 1 an a sechestrelor.

„În situaţia în care măsurile asigurătorii au fost luate înainte de emiterea titlului de creanţă acestea încetează dacă titlul de creanţă nu a fost emis şi comunicat în termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii. în cazuri excepţionale, acest termen poate fi prelungit până la un an, de organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligaţia să emită decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen de cel mult două zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi asigurătorii să elibereze garanţia”, se arată în alineatul 7).

Astfel, măsurile instituite anterior deciziei CCR, pentru care a fost sesizat parchetul, şi se află în interiorul termenului de 6 luni (respectiv 1 an dacă deja s-a dispus prelungirea sechestrului)  rămân valabile până la expirarea termenelor.

Pe de altă parte, măsurile care în 6 martie au ieşit din aceste termene - 6 luni sau 1 an - vor fi ridicate.