Cine ţine partea evazioniştilor, Parchetele sau ANAF? „Am bănuielile mele asupra unor complicităţi“

Decizia CCR privind neconstituţionalitatea prelungirii sechestrelor de către ANAF, dacă au fost deja sesizate Parchetele, a încins spiritele chiar în interiorul Fiscului.

În urma declaraţiilor fostului şef al Fiscului, Gelu Diaconu, potrivit cărora vineri, 6 martie, cea mai mare parte a sechestrelor dispuse de ANAF vor fi ridicate, dând astfel posibilitatea evazioniştilor de a-şi vinde bunurile sechestrate, ANAF transmite oficial că vina ar aparţine DGAF (Direcţia Antifraudă), care oricum se află în reorganizare pentru că 781% din totalul sesizărilor penale au fost soluţionate de parchete prin neînceperea urmăririlor penale.

„În acest context, ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse de catre organele fiscale este o măsură care nu afectează asigurarea gradului de recuperare a eventualelor prejudicii.

Procesul de reorganizare al DGAF vizează creşterea eficienţei şi calităţii actelor de sesizare penală, având în vedere şi faptul că 71% din totalul sesizărilor penale soluţionate au reprezentat soluţii de clasare/renunţare la urmărirea penală, iar 29% soluţii de trimitere în judecată.2013

Astfel, aşa cum rezultă din proiectul de act normativ privind reorganizarea ANAF, este necesară optimizarea proceselor de activitate, întărirea capacităţii de control operativ şi inopinat în scopul creşterii calităţii actelor de control încheiate, prin fundamentarea corespunzătoare a constatărilor fiscale, inclusiv a actelor de sesizare penală de către DGAF”, precizează Fiscul într-un comunicat.

De altfel, ANAF sugerează că oricum în 60% din situaţiile în care s-a instituit sechestru asigurător firmele se află în insolvenţă, nemaifiind posibilă recuperarea prejudiciilor, cel puţin nu la cotele iniţiale.

” Măsurile asigurătorii instituite ce se circumscriu Deciziei Curţii Constituţionale aparţin într-un procent de peste 60 % unor contribuabili care în prezent sunt în procedura de insolvenţă sau inactivi din punct de vedere fiscal.
 

În acest sens, organele fiscale analizează situaţia fiscală pentru fiecare caz în parte, înainte de a proceda la ridicarea măsurilor asigurătorii.

În replică, fostul şef al Fiscului, Gelu Diaconu, sugerează că şefii ANAF ar putea fi complici, acoperind unele cazuri de evaziune fiscală.

Redăm integral postarea fostului şef al Fiscului:

„Comunicatul ANAF nu este altceva decât o tentativă la limita penalului de escamotare a adevărului. Ceva care amestecă mere cu pere şi care mizează pe confuzia care există în mintea multora.

Sa explicăm un pic pe înţelesul tuturor.

Articolul din Hotnews invocat în postarea mea precedentă priveşte dosarele înaintate la parchet ramase în nelucrare de ani buni de zile. Unele încă de pe vremea defunctei Gărzi Financiare!!

Sunt cu miile astfel de dosare, cu zeci de firme aflate pe lanţul evazionist in majoritatea cazurilor. Pe activele acestor firme sunt instituite de către ANAF măsuri asiguratorii neridicate de ani de zile. Cunosc multe cazuri cu durate mai mari de cinci ani.

Aceste măsuri asiguratorii nu au fost înlocuite de măsurile proprii organelor jurisdictionale competente pentru simplu fapt ca nu este începută cercetarea penală. Adică dosare nelucrate. De ce stau nelucrate, este o altă discuţie.

Astfel bunurile acestor firme sunt libere de orice sarcini începând de poimâine, 6 martie, în temeiul deciziei Curţii Constituţionale din 21 ianuarie. Şi va garantez ca majoritatea acestor bunuri vor fi sustrase ulterior executării silite în situaţia obţinerii unui titlu de creanţă definitiv, adică a unei hotărâri a instanţei judecătoreşti.

În concluzie MFP (poate în colaborare cu Ministerul Justiţiei) era obligat sa se conformeze deciziei CC. Iar articolul din Hotnews invocat de mine pune degetul pe rană.

Aş putea veni cu câteva exemple care nu cred ca le-ar cădea prea bine autorilor acestui comunicat. Mai ales ca am bănuielile mele asupra unor complicităţi. Dar sunt obligat să respect secretul fiscal.

Aşadar, rămâne cum am stabilit: un tun marca PNL. Cu intenţie sau din prostie tot la favorizarea infractorilor s-ar circumscrie inacţiunea lui Citu&Co.

Cum rămâne cu recuperarea prejudiciilor din infracţiuni ipocriţilor? Mă refer la gornistii din presa care azi tac mâlc!

P.S. Această situaţie îşi are originea într-o problemă veche nerezolvata nici măcar teoretic până astăzi: de ce penalul "întrerupe" administrativul în cazul identificării unei fraude fiscale?”

Cum stau de fapt lucrurile

Decizia CCR privind sechestrele puse de ANAF, pentru care au fost sesizate parchetele, ar putea avea efecte imediate în lipsa unor termene clare de menţinere a măsurilor.

Anumite sechestre asigurătorii puse de ANAF, pentru care organele de cercetare penală sesizate nu au emis decizii, ar putea fi ridicate vineri, 6 martie, în condiţiile în care nici Parlamentul şi nici Ministerul Finanţelor nu au venit cu o propunere clară de stabilire a termenului până la care poate fi menţinută măsura.

Concret, la 21 ianuarie, Curtea Constituţională a publicat decizia 581 din 1 octombrie 2019, prin care a declarat neconstituţional un paragraf din Codul de procedură fiscală referitor la impunerea sechestrelor în cazurile de evaziune fiscală. Astfel, legea prevedea că ANAF instituie administrativ sechestre şi sesizează Parchetul, moment în care intră în aplicare prevederile Codului de procedură penală.

Acestea însă nu impun procurorului obligaţia de a institui măsuri asigurătorii, ci lasă această decizie la latitudinea sa. Prin urmare, în cazul în care procurorul nu instituia sechestru în cadrul procedurii penale, se năştea situaţia ca un sechestru impus administrativ de Fisc să supravieţuiască şi în cadrul penal, ceea ce CCR a declarat ca fiind neconstituţional.

În plus, odată sesizat Parchetul, evazionistul nu mai putea ataca nicăieri sechestrul impus de Fisc: nici în contencios administrativ, întrucât cauza intrase deja în zona penală, şi nici la instanţa penală, întrucât sechestrul fusaese impus de Fisc, nu de procuror. 

Prin urmare, de decizia CCR vor putea, eventual, beneficia doar cei cărora, după sesizarea Parchetului, procurorii nu le-au confirmat prin ordonanţă sechestrele impuse anterior de Fisc.

Curtea a stabilit că legiuitorul nu are competenţa de a reglementa menţinerea măsurii asigurătorii administrative pe un termen nedefinit, impunându-i-se să „identifice mecanismele procedurale adecvate prin care să fie respectate exigenţele statului de drept” şi care să asigure că drepturile şi/sau măsurile prevăzute nu sunt „teoretice şi iluzorii”.

Potrivit legii, dispoziţiile declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei dacă, în acest interval, prevederile legislative declarate neconstituţionale nu au fost corectate printr-un alt act normativ, lucru care până în prezent nu s-a întâmplat.