CCR desfiinţează demersul Liei Savonea faţă de Ana Birchall: „Animozitate personală. Fapte fără relevanţă constituţională”

Curtea Constituţională a României a ajuns la concluzia că cele reclamate de Lia Savonea nu sunt de competenţa CCR motiv pentru care pe 22 ianuarie 2020 s-a decis că nu a existat conflict juridic de natură constituţională între CSM şi fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall.

Principalele teme de divergenţe dintre Ana Birchall şi Lia Savonea vizau achiziţia unui nou sediu pentru CSM, funcţionarea Secţiei Speciale şi implicarea fostului ministru al Justiţiei în cazul Caracal.

„Nu au relevanţă constituţională”

Curtea Constituţională a României a ajuns la concluzia că reclamaţiile Liei Savonea nu ţin de competenţa CCR.

Conform Curţii, „neînţelegerile referitoare la modul de stabilire a datei şi a ordinii de zi a şedinţelor plenului Consiliului Superior al Magistraturii dintre ministrul Justiţiei şi preşedintele Consiliului sau reconsiderarea unei cutume instituţionale potrivit căreia s-a impus în timp o colaborare informala între membrii Consiliului pentru stabilirea datei şedinţei nu au relevanta constituţională.

La fel, discuţiile referitoare la construirea Cartierului pentru Justiţie şi neînţelegerile dintre autorităţile publice cu privire la alocarea sediilor lor în cadrul acestui cartier sau în afara să nu au relevanta constituţională”.

Despre apelul telefonic dat de Ana Birchall familiei Măceşanu

Referitor la faptul că Ana Birchall a apelat familia Alexandrei Măceşanu pentru a comunica rezultatele testelor genetice ale victimei, Curtea Constituţională spune că nu a fost vorba de “o ingerinţă a procurorului de caz”.

„Prin urmare, faptul că ministrul Justiţiei a comunicat telefonic familiei unei victime informaţii referitoare la conţinutul unor probe administrate în cauza, aspect confirmat chiar de ministrul Justiţiei în punctul de vedere formulat, nu poate fi calificat drept o expresie a autorităţii de care acesta se bucura asupra activităţii procurorilor, astfel că aceasta apare că fiind o ingerinţă a ministrului Justiţiei în modul de instrumentare a cauzei de către procurorul de caz(…)poziţionarea singulara a ministrului Justiţiei nu indica un blocaj instituţional şi nu a afectat ancheta penala, fiind acoperita prin acţiunea, potrivit legii, a unităţii de parchet competente realizata la data de 3 august 2019, astfel încât nu se poate retine existenta unui conflict juridic de natura constituţională”, precizează CCR.

„Stare de tensiune şi lipsă de colegialitate între MJ şi CSM”

CCR a mai identificat “o stare de tensiune” şi “lipsă de colegialitate” între CSM şi Ministerul Justiţiei.

„În ceea ce priveşte modul de relaţionare dintre Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii în privinţă iniţierii unor acte normative/emiterii unor puncte de vedere cu privire la diverse propuneri legislative depuse în Parlament sau în privinţă includerii sediului Consiliului Superior al Magistraturii în Cartierul pentru Justiţie sau nu, precum şi poziţionările publice ale ministrului Justiţiei în privinţă modului de stabilire a datei şi a ordinii de zi a şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii, chiar daca toate acestea indica o anumită situaţie de tensiune şi lipsa de colegialitate în cadrul desfăşurării raporturilor instituţionale dintre ministrul Justiţiei/Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, ele nu pun în discuţie raporturi de drept constituţional”, conchide CCR.

Secţia Specială

Decizia în acest caz s-a luat în majoritate. Patru judecători CCR au fost pentru a se admite cererea Liei Savonea şi a se constată că a existat un conflict juridic de natură constituţională: Valer Dorneanu, Marian Enache, Cristian Deliorga şi Gheorghe Stan.

În esenţă, potrivit motivării, judecătorii erau nemulţumiţi de poziţia Anei Birchall cu privire la situaţia Secţiei Speciale.

În opinia separată aceştia susţin că „nu este admis că fiecare membru al Guvernului în parte să critice legea aplicabila în domeniul sau de competenta şi, astfel, să transmită în spaţiul public un mesaj de opunere în raport cu caracterul sau obligatoriu”.

„În cazul de fata, poziţionarea publica a ministrului Justiţiei de contestare a forţei obligatorii a legii nu numai că a pus în discuţie raporturile constituţionale dintre Guvern şi Parlament, dar a afectat şi tulburat activitatea autorităţii judecătoreşti, creând incertitudine şi confuzie cu privire la existenta normativa şi funcţionarea unei structuri de parchet.

Ministrul Justiţiei nu poate chema la ordine Parlamentul pentru că acesta să justifice în fata să motivele adoptării legii şi/sau utilitatea acesteia. O lege aflata în vigoare nu constituie o chestiune de negociat, ci de aplicat, astfel încât un ministru nu are competenta de a o contesta”, se arată în sursa citată.

Birchall: Conflictul inventat de doamna Savonea a fost cauzat de faptul că nu i-am tolerat derapajele

Ana Birchall spune că prin decizia CCR s-a stabilit că acţiunile Liei Savonea au reprezentat „fără echivoc un abuz de drept al fostului preşedinte al CSM”.

„Decizia Curţii statuează cât se poate de clar şi fără echivoc un abuz de drept al fostului preşedinte al CSM, doamna Lia Savonea, care a înţeles să folosească „opţiunea nucleară” aflată in atribuţiile preşedintelui CSM pentru a regla o antipatie personală. Dincolo de abuzul de drept, de necunoaşterea, ignorarea Constituţiei şi a jurisprudenţei CCR enunţate în motivarea deciziei, din motivarea CCR se constată cât se poate de clar că, în mod corect şi onest, am semnalat vulnerabilităţile legislative şi funcţionale ale SIIJ, chiar dacă aceasta poziţie era contrară celei exprimate de premierul în funcţie la acel moment sau de anumiti membri ai Parlamentului. Este evident ca am acţionat în cadrul legal şi constituţional.

În realitate, aşa-zisul conflict inventat de doamna Savonea a fost cauzat de faptul că nu i-am tolerat derapajele. Pentru că m-am opus propunerilor şi deciziilor pe care le-am considerat şi le consider toxice pentru sistemul judiciar şi bunul mers al Justiţiei, doamna Savonea a ridicat frustrările personale la rang de conflict imaginar, hărţuind practic ministrul Justiţiei”, a scris Ana Birchall, pe Facebook.

Reamintim că pe 8 octombrie 2019, Lia Savonea a denunţat "criza fără precedent" din cadrul CSM generată de lipsa cvorumului de la şedinţele de plen, anunţând că va sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de acţiunile ministrului Justiţiei de la acea dată, Ana Birchall, pe care o acuza de "ingerinţă gravă în activitatea procurorilor" şi "acţiuni de subminare a autorităţii CSM".