Cazinourile electronice devin cea mai profitabilă afacere de cartier

Apetitul mare al românilor de a se îmbogăţi peste noapte a fost speculat la maximum de patronii "cazinourilor de cartier". Aceştia au împânzit marile oraşe ale României cu săli de jocuri

Apetitul mare al românilor de a se îmbogăţi peste noapte a fost speculat la maximum de patronii "cazinourilor de cartier". Aceştia au împânzit marile oraşe ale României cu săli de jocuri electronice, mizând pe o categorie de clienţi care nu-şi permit să joace la o ruletă adevărată. Investiţia iniţială într-o sală de jocuri electronice poate ajunge până la 400.000 de euro. În funcţie de poziţionare şi dotări, banii pot fi recuperaţi în trei-patru ani.
În fiecare cartier al Bucureştiului există cel puţin două astfel de săli de jocuri. Noaptea, aceste zone se transformă în mini Las Vegasuri, datorită firmelor luminoase care-ţi iau ochii. Publicul-ţintă îl reprezintă jucătorii care nu îşi permit să meargă într-un cazinou clasic (cele în care Black Jack se joacă la ruletă, iar pocherul se joacă cu cărţi adevărate).
Atunci când intri într-un cazinou de la parterul unui bloc, ai impresia că păşeşti într-o navă spaţială. Aparatele electronice care strălucesc, luminile colorate te fac să te simţi la bordul unei farfurii zburătoare. Scaunele înalte, cu un design futurist, şi acele zgomote de marţieni care se aud de la aparate îi îmbie pe împătimiţii jocurilor de noroc să îşi petreacă ore în şir la cazinou. "Sunt persoane care cheltuiesc şi 2.000 de euro într-o singură noapte", spune un bodyguard de la o sală Max Bet din Capitală. Potrivit acestuia, clienţii fideli joacă aproape în fiecare seară 200-300 de lei. Exact pe acest gen de clienţi au pariat patronii cazinourilor de cartier, atunci când au dezvoltat reţelele de săli de jocuri la parterul blocurilor. "Dacă mă plictisesc, ies din scara blocului şi intru direct în cazinou, spune Valentin Peteraru, un "gambler" din Bucureşti.
Celebrele aparate de pocher pe care le găseai în orice magherniţă la începutul anilor '90 au dispărut aproape în totalitate de pe piaţă. Le mai găseşti în micile oraşe de provincie sau la ţară, în bufetul din sat. Astăzi, cele mai populare jocuri de noroc sunt Black Jack, Keno, Bingo şi Poker. "Tinerii joacă la ruletă, biliard, bowling sau play-station. Piaţa de gambling din România s-a dezvoltat mult în ultimii ani, apropiindu-se ca valoare de cele occidentale, iar pe unele chiar depăşindu-le", consideră Vasile Grasu, proprietarul unui club de noapte din Bucureşti.
Este o afacere profitabilă?
Două săli de jocuri, aparţinând aceleiaşi firme, amplasate la 20 de metri una de alta pe aceeaşi stradă. Este oare atât de profitabil? Un aparat performant costă între 13.000 şi 15.000 de euro. La aceşti bani se adaugă chiria care, într-o zonă cu trafic intens, costă lunar între 15 şi 35 de euro pe metrul pătrat, iar reclamele luminoase de la intrarea în sălile de jocuri costă până la 15.000 de euro.
De obicei, cazinourile electronice sunt amenajate în genul cluburilor de noapte: un spaţiu deschis, o zonă pentru bar, toaletă şi garderobă. Cu un număr mediu de clienţi de circa 50 pe zi, investiţia poate fi amortizată în trei-patru ani.
Principalii jucători de pe piaţă sunt Intertop-Admiral, Max Bet, Million, Merkur sau Timex Astra Club. Afacerea pare să fie profitabilă, în condiţiile în care compania Intertop-Admiral, care aparţine de grupul austriac Novomatic, a deschis în ultimii ani în Bucureşti 16 săli, iar expansiunea continuă.
şi Max Bet este o altă companie care a atacat puternic această piaţă. Firma a deschis numai în Bucureşti aproximativ 30 de săli. În afară de România, firma mai operează astfel de cazinouri în Ucraina şi Rusia. În total, Max Bet deţine peste 170 de săli.
Bucureştiul, mai tare ca Monte Carlo
În 2004, în Bucureşti funcţionau 12 cazinouri mari, fără a pune la socoteală sălile de jocuri mecanice sau de pariuri. Astăzi, numărul acestora aproape s-a dublat. Pentru o capitală săracă din Europa de Est este o cifră foarte mare, dacă ne gândim că în Monte Carlo există doar patru cazinouri. În general, în industria jocurilor de noroc autohtone sunt implicaţi cetăţeni străini, în speţă israelieni şi turci. Cei mai împătimiţi jucători provin tot din Israel şi Turcia, pentru că în aceste ţări jocurile de noroc sunt interzise. "Gamblerii îşi cumpără excursii la pachet cu tot cu jetoanele de joc. Vin seara, joacă şi pleacă a doua zi dimineaţă, spune Vasile Grasu.

Cazinourile de cartier în cifre
n Toate sălile de jocuri electronice au între 100 şi 160 de metri pătraţi. Există însă cazinouri a căror suprafaţă depăşeşte 500 de metri pătraţi.
n Investiţiile într-un cazinou de cartier includ: închirierea sălilor, achiziţionarea aparatelor, montarea reclamelor luminoase, asigurarea serviciilor de pază şi protecţie, bar, sisteme de climatizare. Suma totală poate ajunge până la circa 400.000 de euro pentru o singură sală.
n Numărul clienţilor care intră zilnic într-o sală se situează între 30 şi 100 de persoane, în funcţie de poziţionare, anotimp, dotări şi ziua din săptămână.
n Spaţiile cele mai căutate de patronii cazinourilor sunt parterele blocurilor de cartier, zone cu trafic intens şi cu posibilitatea amenajării unui spaţiu de parcare.