Carnea „crescută” în laborator creează dispute la nivel european. Statele pro și contra inițiativei UE

Carnea cultivată în laborator a făcut vâlvă în ultimii cinci ani cu promisiunea că va diminua impactul asupra mediului provocat de carnea produsă în mod convenţional.

Carnea cultivată în laborator creează dispuite la nivel european

Carnea cultivată în laborator este creată în urma unui proces prin care se folosesc celule animale pentru a crea ţesut muscular asemănător cu carnea provenită de la animale sacrificate.

Obţinerea aprobărilor necesare pentru consumul de către oameni al cărnii cultivate în laborator este de aşteptat să fie un proces îndelungat în Europa.

În prezent, Italia este singurul stat european care a interzis producția și comercializarea cărnii cultivate, sub motivația protejării tradițiilor culinare și ca urmare a unei dezbateri dominate de dezinformare și lipsite de orice analiză bazată pe probe.

O măsură asemănătoare ar putea fi luată și de România.

Decizia Ungariei a stârnit reacții la nivel european

Comisia Europeană consideră că interdicția Ungariei asupra cărnii cultivate este inutilă și nejustificată, iar alte patru state membre ale UE au avertizat că mișcarea ar putea aduce perturbări ale pieței unice. Planuri similare din România sunt analizate și ar putea încălca legislația UE. Primele cereri de autorizare a vânzării produselor pe bază de carne cultivată sunt în plin proces de aprobare de către autoritățile UE.

Comisia Europeană și statele membre Suedia, Lituania, Țările de Jos și Republica Cehă au emis observații cu privire la proiectul de interdicție al Ungariei privind producția și vânzarea cărnii cultivate. Ca parte a procedurii TRIS, care are ca scop prevenirea barierelor comerciale în cadrul UE, acestea au subliniat riscurile semnificative pentru unitatea pieței și au evidențiat lipsa justificărilor științifice pentru legislația propusă.

Comisia Europeană a menționat că interdicția este inutilă, întrucât carnea cultivată nu este încă aprobată pentru vânzare în UE și este „nejustificată, deoarece ar putea împiedica procedura armonizată de autorizare a alimentelor noi la nivelul UE, care include o evaluare științifică de către EFSA”. Ca și în cazul tuturor alimentelor noi, carnea cultivată va trece, de fapt, printr-o evaluare riguroasă, bazată pe dovezi, înainte de a fi introdusă pe piață.

Statele membre au exprimat îngrijorări cu privire la amenințarea pe care o reprezintă noua lege pentru piața unică a UE, avertizând că o interdicție preventivă ar putea perturba libera circulație a mărfurilor între statele membre. De asemenea, Comisia a reamintit Ungariei că, în urma avizului primit asupra legii propuse, trebuie să răspundă oficial problemelor ridicate în termenul prevăzut de procedura TRIS, altfel riscă să fie inițiate proceduri de încălcare a legislației UE.

În iulie, Ungaria a propus această lege, invocând necesitatea protejării „producției alimentare tradiționale” și prevenirii „riscurilor potențiale pentru sănătate și mediu” asociate cu carnea cultivată. Cu toate acestea, carnea cultivată, care permite producția de carne fără a fi sacrificate animale, nu este încă disponibilă pentru consumatorii europeni. Primele cercetări sugerează că aceasta ar putea contribui la reducerea impactului asupra mediului al producției de carne și la diminuarea riscului de rezistență antimicrobiană. Italia a aprobat o lege similară anul trecut, dar aceasta nu a respectat reglementările UE, ceea ce face ca legea să fie potențial inaplicabilă.

• România a anunțat, de asemenea, planuri de a introduce o interdicție similară asupra cărnii cultivate, dar riscă să se confrunte cu aceleași obiecții ridicate de Comisia Europeană și alte state membre în răspunsul la propunerea Ungariei.

Seth Roberts, manager senior de politici la Good Food Institute Europe, a declarat: „Pentru a economisi timp și resurse, România ar putea lua în considerare evitarea propunerii unei interdicții care riscă să intre în conflict cu legislația UE, așa cum s-a observat în cazul Ungariei.”

„Carnea cultivată are potențialul de a îmbunătăți securitatea alimentară, de a crea locuri de muncă și de a reduce emisiile de carbon. Ea va trece printr-un proces de reglementare riguros, iar dacă autoritățile europene o consideră sigură, consumatorii ar trebui să poată decide singuri dacă vor să o consume sau nu,” a adăugat specialistul în politici publice.

Peste 50 de startup-uri din Europa lucrează la dezvoltarea soluției cărnii cultivate. O analiză recentă sugerează că acest sector, cu sprijin adecvat, ar putea contribui cu 85 de miliarde de euro la economia UE și ar putea crea până la 90.000 de locuri de muncă până în 2050.

Statele pro carne cultivată în laborator

Suedia a exprimat opinia că „aceste motive sunt inacceptabile. Ungaria nu a prezentat o evaluare a riscurilor pe care le implică carnea cultivată și nu a demonstrat în alt mod că aceste produse ar putea reprezenta riscuri, de exemplu, pentru sănătatea umană sau mediu.”

Țările de Jos au reamintit că produsele introduse legal pe piața dintr-un alt stat membru nu ar trebui să fie supuse unor restricții arbitrare și că „Europa are cea mai riguroasă evaluare a siguranței alimentare din lume”, argumentând că reprezentanții percep „inovații de acest fel ca fiind complementare metodei 'tradiționale' actuale de producție a proteinelor animale.”

Lituania a amintit că „dacă un produs alimentar a fost autorizat să fie introdus pe piața UE, acesta poate fi comercializat în orice stat membru al UE, inclusiv în Ungaria, și, prin urmare, dispozițiile [...] din proiectul de regulament tehnic trebuie considerate incompatibile cu regulamentul UE respectiv”. De asemenea, s-a menționat că unele țări permit deja vânzarea de carne cultivată și „este important ca UE să rămână competitivă în dezvoltarea acestor tehnologii și să dicteze condițiile pentru reglementare și standardizare la nivel global.”

Republica Cehă a menționat că „interdicția propusă ar constitui un obstacol în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul pieței unice a UE și ar fi contrară principiilor comerțului liber” și că „produsele care îndeplinesc aceste cerințe de siguranță ar trebui să fie permise pe piața unică a UE în aceleași condiții ca cele aplicate altor alimente aprobate.”