Calitatea vieţii în oraşele europene: Cum se compară Bucureşti cu Cluj-Napoca, Piatra Neamţ şi media europeană

Un raport european privind calitatea vieţii arată că 95% dintre clujeni şi 82% dintre bucureşteni sunt mulţumiţi de oraşul lor, comparativ cu media europeană de 89%.

În cadrul celei de a 18-a Săptămâni europene a regiunilor şi oraşelor, Comisia Europeană a publicat un raport privind calitatea vieţii în oraşele europene. Rezultatele a 58.100 interviuri realizate în 83 de oraşe arată că, în 2019, 9 din 10 persoane s-au declarat satisfăcute de viaţa în oraşul lor.

Bucureşti, Cluj-Napoca şi Piatra Neamţ sunt oraşele din România analizate în raportul european. Acesta ia în considerare factori precum satisfacţia generală, servicii şi facilităţi, calitatea mediului, bunăstarea financiară, transportul public, incluzivitatea, administraţia publică locală şi siguranţa şi criminalitatea.

Bucureşti

„Un loc bun pentru a locui în general” este descris Bucureştiul de 89% din cei chestionaţi. 86% din ei susţin că niciodată nu au fost jefuiţi în Capitală, în timp ce 82% afirmă că transportul în comun este accesibil. 84% afirmă că oraşul este potrivit pentru traiul cu copii.

Cele mai proaste calificative au fost raportate la capitolul „calitatea aerului”, unde numai 20% din respondenţi sunt satisfăcuţi, respectiv nivelul de zgomot, unde 31% sunt satisfăcuţi, precum şi la serviciile de sănătate, unde 40% din respondenţi sunt satisfăcuţi. Şi murdăria îi dezamăgeşte pe respondenţi, doar 37% din ei fiind de acord că oraşul este curat.

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca, în schimb, stă mult mai bine la toate capitolele. 95% din respondenţi sunt satisfăcuţi cu traiul în oraş, 90% sunt de părere că transportul în comun este accesibil, 89% sunt mulţumiţi de facilităţile culturale, iar 88% consideră că transportul în comun este sigur. În schimb, clujenii sunt de părere că oraşul nu este cel mai potrivit pentru traiul persoanelor gay sau lesbiene, doar 45% spunând că este potrivit, în timp ce doar 49% sunt satisfăcuţi de nivelul de zgomot.

Satisfăcut să trăiesc în oraş (de acord):

• Bucureşti: 82%
• Cluj-Napoca: 95%
• Piatra Neamţ: 94%
• Media europeană: 89%

Loc bun de trăit în general (de acord):

• Bucureşti: 89%
• Cluj-Napoca: 89%
• Piatra Neamţ: 96%
• Media europeană: 91%

Servicii de sănătate (satisfăcut):

• Bucureşti: 44%
• Cluj-Napoca: 55%%
• Piatra Neamţ: 46%
• Media europeană: 70%

Facilităţi sportive (satisfăcut):

• Bucureşti: 55%
• Cluj-Napoca: 83%
• Piatra Neamţ: 74%
• Media europeană: 74%

Facilităţi culturale (satisfăcut):

• Bucureşti: 79%
• Cluj-Napoca: 89%
• Piatra Neamţ: 74%
• Media europeană: 83%

Spaţii verzi (satisfăcut):

• Bucureşti: 63%
• Cluj-Napoca: 68%
• Piatra Neamţ: 83%
• Media europeană: 77%

Spaţii publice (satisfăcut):

• Bucureşti: 56%
• Cluj-Napoca: 74%
• Piatra Neamţ: 64%
• Media europeană:77%

Calitatea aerului (satisfăcut):

• Bucureşti: 20%
• Cluj-Napoca: 51%
• Piatra Neamţ: 84%
• Media europeană: 62%

Nivelul de zgomot (satisfăcut):

• Bucureşti: 31%
• Cluj-Napoca: 49%
• Piatra Neamţ: 77%
• Media europeană: 65%

Curăţenie (satisfăcut):

• Bucureşti: 37%
• Cluj-Napoca: 69%
• Piatra Neamţ: 83%
• Media europeană: 62%

Uşurinţa de a găsi un loc de muncă (de acord):

• Bucureşti: 53%
• Cluj-Napoca: 69%
• Piatra Neamţ: 26%
• Media europeană: 42%

Locuinţele sunt accesibile (de acord):

• Bucureşti: 47%
• Cluj-Napoca: 45%
• Piatra Neamţ: 69%
• Media europeană: 39%

Situaţia financiară a gospodăriilor (satisfăcut):

• Bucureşti: 63%
• Cluj-Napoca: 76%
• Piatra Neamţ: 65%
• Media europeană: 72%

Folosirea transportului în comun (% care declară că îl folosesc):

• Bucureşti: 51%
• Cluj-Napoca: 47%
• Piatra Neamţ: 42%
• Media europeană: 44%

Satisfacţia faţă de transportul în comun (satisfăcut):

• Bucureşti: 53%
• Cluj-Napoca: 81%
• Piatra Neamţ: 75%
• Media europeană: 73%

Transportul în comun este accesibil (de acord):

• Bucureşti: 82%
• Cluj-Napoca: 90%
• Piatra Neamţ: 77%
• Media europeană: 71%

Transportul în comun este frecvent (de acord):

• Bucureşti: 67%
• Cluj-Napoca: 80%
• Piatra Neamţ: 79%
• Media europeană: 74%

Loc bun de trai pentru persoanele gay sau lesbiene (de acord):

• Bucureşti: 59%
• Cluj-Napoca: 45%
• Piatra Neamţ: 32%
• Media europeană: 78%

Loc bun de trai pentru imigranţi (de acord):

• Bucureşti: 68%
• Cluj-Napoca: 61%
• Piatra Neamţ: 60%
• Media europeană: 75%

Loc bun de trai pentru bătrâni (de acord):

• Bucureşti: 67%
• Cluj-Napoca: 87%
• Piatra Neamţ: 97%
• Media europeană: 80%

Loc bun de trai pentru familii cu copii mici (de acord):

• Bucureşti: 84%
• Cluj-Napoca: 92%
• Piatra Neamţ: 90%
• Media europeană: 82%

Timpul necesar pentru rezolvarea unei probleme cu administraţia publică (satisfăcut):

• Bucureşti: 50%
• Cluj-Napoca: 69%
• Piatra Neamţ: 65%
• Media europeană: 56%

Serviciile online ale administraţiei publice sunt uşor accesibile (de acord):

• Bucureşti: 66%
• Cluj-Napoca: 78%
• Piatra Neamţ: 74%
• Media europeană: 76%

Sigur de mers pe jos noaptea (de acord):

• Bucureşti: 61%
• Cluj-Napoca: 86%
• Piatra Neamţ: 82%
• Media europeană: 75%

Transportul în comun este sigur (de acord):

• Bucureşti: 73%
• Cluj-Napoca: 88%
• Piatra Neamţ: 77%
• Media europeană: 83%

Bani sau proprietăţi furate (nu):

• Bucureşti: 86%
• Cluj-Napoca: 85%
• Piatra Neamţ: 92%
• Media europeană: 83%

Există corupţie în administraţia locală (dezacord):

• Bucureşti: 16%
• Cluj-Napoca: 18%
• Piatra Neamţ: 24%
• Media europeană: 49%

În cele mai multe oraşe din Europa de Est, conform sondajului, majoritatea consideră că li s-a îmbunătăţit calitatea vieţii în ultimii cinci ani. În plus, rezidenţii din oraşele mai mari au tendinţa de a utiliza mai puţin autoturismele şi mai mult transportul public. În ceea ce priveşte incluziunea socială, oraşele sunt mai primitoare decât ţara în cauză în general, atât cu imigranţii, cât şi în ceea ce priveşte comunitatea LGBTI.

Comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Oraşele adăpostesc aproximativ 40 % din populaţia UE. Acestea se află în prima linie a unora dintre cele mai acute provocări cu care se confruntă Europa. Infectările cu coronavirus, de exemplu, au ajuns mai întâi în oraşele mai mari şi mai conectate din Europa, precum Milano şi Madrid, înainte de a se răspândi în centrele mai mici şi în regiunile predominant rurale. Prin urmare, este extrem de important să fim conştienţi de nevoile persoanelor care trăiesc în oraşe, nevoi care să ne orienteze în procesul de elaborare a politicilor”.