Cafeneaua, un business care a prins în România

Cu un ritm de creştere de peste 35% anual, piaţa cafenelelor va mai cunoaşte încă trei-patru ani de extindere accentuată Tot mai mulţi oameni de afaceri se gândesc să-şi extindă

Cu un ritm de creştere de peste 35% anual, piaţa cafenelelor va mai cunoaşte încă trei-patru ani de extindere accentuată

Tot mai mulţi oameni de afaceri se gândesc să-şi extindă businessul cu o investiţie într-o cafenea. Asta întrucât marjele de profit sunt substanţiale.

Considerată cel mai profitabil business din industria HORECA (n.r. hoteluri, catering, restaurante) datorită câştigurilor, cafeneaua a devenit o investiţie la modă printre oamenii de afaceri din România.

Cu un ritm de creştere de peste 35% anual, piaţa cafenelelor va mai cunoaşte încă trei-patru ani de extindere accentuată, conform estimărilor principalilor jucători din domeniu.

Locaţia şi traficul de clienţi aduc profitul

Potrivit unui studiu efectuat de compania Visionwise Consulting, ca model de business, cafenelele sunt afaceri cu marje operaţionale mari, în mod sigur mai mari decât în cazul unui restaurant mediu. "Acest fapt se datorează costurilor variabile considerabil mai mici şi unui management al stocurilor care pune mai puţină presiune pe cash-flow", spune Andrei Iordache, consultant la Visionwise Consulting.

Poate cel mai important atu în cazul unei cafenele îl constituie locaţia şi vadul comercial pe care îl generează. "Acesta este motivul pentru care cele câteva lanţuri de cafenele prezente pe piaţa românească preferă centrele comerciale şi arterele intens circulate", a mai apreciat consultantul Visionwise.

Punct de pornire pentru alte afaceri

Pe piaţa românească există circa 300 - 350 de cafenele, cele mai multe în Bucureşti, parte din ele fiind cu o singură locaţie, altele aparţinând unui lanţ. Fiecare locaţie primeşte zilnic, în medie, între 300 - 500 de clienţi zilnic.

Lanţurile internaţionale prezente în România sunt Sturbucks, Gloria Jeans' Coffes, Hard Rock cafe, Aroma, Parmas, Coffe Heaven, Coffe Republic, Costa Cafe şi altele. O oportunitate de business şi de imagine au găsit şi acţionarii băncilor.

În 2003, Banca Transilvania era prima care deschidea o astfel de locaţie. Au urmat apoi încă două bănci: BCR şi BRD. Cafenelele bancare sporesc activitatea instituţiei şi atrag clienţi care prin intermediul lor descoperă produsele şi serviciile băncii.

Omul de afaceri Cătălin Mahu, care mai deţine şi lanţul de restaurante La Mama, şi-a deschis lanţul Cafepedia. Tudor Niculescu, proprietarul lanţului de cafenele Turabo Cafe (ajuns la un număr de 35 de locaţii la sfârşitul lui 2008), a procedat exact invers.

El s-a extins în alte afaceri cu banii obţinuţi din businessul cu lanţul de cafenele. Investiţia alocată pentru o cafenea Turabo se ridică la circa 125.000 şi 200.000 de euro, sumă care se recuperează în circa doi ani, după aprecierile lui Tudor Niculescu. Veniturile estimate pentru 2008 sunt între 12 şi 14 milioane de euro pentru 35 de cafenele.

Cât costă un espresso lung la cafenelele din Bucureşti

Cafeneaua Belucci - 8 lei
Cafepedia - 6 lei
City Cafe - 6 lei
Coffe Right - 5 lei
Gloria Jeans's Coffes - 8 lei
Hard Rock Cafe - 8 lei
Vienna Cafe (în hotelul Marriott) - 11 lei
Turabo Cafe - 6,9 lei
* O cafea în New York costă 3,75 dolari, la Paris - 6,75 dolari, în Dublin - 6,32 dolari, iar la Berlin - 5,15 dolari (sursa: www.cnn.com)