„C-aşa-i în tenis“: Averea lui Ţiriac, asul din Panama. Ce spun experţii fiscali despre fundaţia şi offshore-urile magnatului
0Omul de afaceri Ion Ţiriac, cel mai bogat român, şi-a trecut toată averea într-o fundaţie privată din Panama, scrie RISE Project. Din această fundaţie face parte şi Klaus Mangold, fostul director executiv al gigantului Daimler, producătorul limuzinelor Mercedes. Avocatul lui Ţiriac spune că fundaţia este, practic, testamentul financiar al omului de afaceri.
Aceasta este cea mai nouă revelaţie în scandalul declanşat de dosarul „Panama Papers“. Potrivit documentelor citate, în anul 2003 a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanie compania Fieldhurst Limited. Aceasta era înregistrată cu acţiuni la purtător, astfel că îşi putea schimba oricând proprietarii.
Din 2004, însă, Ion Ţiriac şi sora sa Rodica apar ca titulari ai conturilor deschise de Fieldhurst Limited la banca elveţiană UBS. De altfel, sora magnatului figura în e-mailurile casei de avocatură Mossack Fonseca din Panama, de la care a pornit tot scandalul Panama Papers, drept persoana de contact.
Puma Foundation
La sfârşitul lui 2009, cele 50.000 de acţiuni la purtător ale offshore-ului Fieldhurst Limited sunt anulate, iar noul asociat unic în firmă devine o fundaţie privată din Panama. Aceasta se numeşte Puma Foundation, iar Ion Ţiriac apare drept preşedinte al consiliului director. Ceilalţi membri ai săi sunt Rodica Ţiriac – sora afaceristului, Ion Alexandru Ţiriac – fiul magnatului, Nicolai Mîndrilă – avocatul fostului tenismen şi Klaus Mangold – fost director general al Daimler şi actual consul onorific al Germaniei la Moscova.
Mîndrilă a explicat că scopul pentru care a fost înfiinţată această entitate este de a aduna tot patrimoniul lui Ţiriac. „Puma Foundation este o fundaţie pentru clauză de moarte. Tot ce înseamnă patrimoniul lui Ion Ţiriac se închide în Puma Foundation. Asta înseamnă că orice tranzacţie se închide, în final, în Puma Foundation“, a spus el, conform sursei citate.
Filiera cipriotă
Ţiriac are şi un păienjeniş de offshore-uri înregistrate în Cipru, cu ajutorul cărora controlează afacerile din România. Astfel, un prim intermediar este Abacus Limited, înregistrat în Cipru pe numele unor consultanţi care oferă acelaşi gen de servicii ca şi panamezii de la Mossack Fonseca. Mai departe, Abacus deţine 99,99% din Ţiriac Holdings Limited, înregistrată tot în Cipru.
Mai departe, aceasta controlează Vesanio Trading Limited, care a fost până anul trecut acţionar minoritar la Unicredit România. De asemenea, Vesanio deţine 44,5% din asigurătorul Allianz Asigurări SA, unul dintre cei mai mari din România. În fine, Allianz Ţiriac Asigurări este apoi acţionarul majoritar al fondului de pensii Allianz Ţiriac Pensii Private.
Ţiriac a spus miercuri seara că el plăteşte impozit oriunde generează venituri, aşa că nu îşi face griji în privinţa fundaţiei din Panama. „Nu am conturi în Panama, conturile mele sunt în Europa. În Panama am o fundaţie, pe care nu mi-o poate ataca nimeni. (...) Fiecare plăteşte taxe unde face banii“, a spus el, la Realitatea TV. „Ce bani fac în SUA, plătesc în SUA. Ce fac în Spania, plătesc în Spania. În Panama nu e treaba dumitale ce am. Am un holding, nu s-a inventat roata. N-am nicio treabă de taxe, beneficii“, a reiterat miliardarul.
Ce este legal şi ce este ilegal la folosirea unui offshore
Specialiştii consultaţi de „Adevărul“ spun că este legal să înfiinţezi offshore-uri, însă este important de aflat dacă banii cu care sunt alimentate acestea provin din activităţi legale sau nu.
„Deocamdată nu există nicio interdicţie să ai firme în străinătate. Singura chestiune pe care putem să o discutăm este dacă s-au plătit impozite în locul unde au fost obţinuţi banii. Dacă ar fi fost ţinuţi în România, singura problemă de taxe ar fi impozitul pe venitul din dobânzile la depozite. Domnul Ţiriac, din ce am citit, este rezident în Monaco. Nu este ilegal să deschizi offshore, singura problemă e dacă sursa banilor e legală“, declarat consultantul fiscal Emilian Duca.
Expertul fiscal Adrian Benţa dă exemple concrete care sunt situaţiile legale şi cele ilegale în care sunt folosite offshore-uri. „Este imorală deţinerea de de offshore-uri, dar este perfect legală. Ca principiu, un offshore face afaceri în alte ţări. De exemplu, Adrian Benţa face offshore în Panama şi ia petrol din Golful Persic şi îl vinde în Bulgaria. Dacă firma ar fi înregistrată în România, ar plăti 16% impozit pe profit. Dacă ar fi în Panama, atunci ar putea plăti doar câteva sute de dolari pe an. E legal, dar n-ar mai putea să vină la televizor să vă zică cineva că trebuie să plătiţi taxe.
Un alt exemplu este cum se foloseşte ilegal un offshore. Adrian Benţa a prins un contract de asfaltat străzi. Şi face un profit de un milion de euro. Şi atunci fac un contract de consultanţă cu un offshore din Panama, deţinut de un offshore din Delaware, controlat la rândul lui de unul din Insulele Cayman. În acest caz, cel care face asta trebuie automat arestat deoarece este evaziune fiscală urmată de spălare de bani“, arată expertul.
„Există, însă, şi cazuri care un terţ vrea o plată într-o altă ţară şi atunci poţi fi condamnat pe nedrept. Trebuie ca fiecare tranzacţie să fie analizată“, conchide el.
În topul miliardarilor lumii
Ion Ţiriac este cel mai bogat om din România şi este, totodată, singurul care se regăseşte în topul mondial „Forbes“, cu o avere de 1,12 miliarde de dolari.
După 1990, Ion Ţiriac s-a concentrat asupra mai multor afaceri, pe care le-a deschis şi grupat în România sub umbrela Ţiriac Holdings, grup care reuneşte acum peste 40 de firme. Pilonul principal al holdingului este Ţiriac Auto, care este importator pentru Mercedes, Ford, Hyundai, Jaguar, Land Rover şi Mitsubishi.
Omul de afaceri a deţinut şi Ţiriac Bank, care a fuzionat ulterior în trei cu HVB şi Unicredit, devenind UniCredit Ţiriac. Anul trecut grupul italian a cumpărat pachetul de acţiuni al lui Ţiriac, într-o tranzacţie evaluată la 700 de milioane de euro. Tot anul trecut, Ţiriac a anunţat că intră pe piaţa distribuţiei de carburanţi, ţinta sa fiind ca Ţiriac Energy să ajungă în câţiva ani la o reţea naţională 200 de benzinării.
Frank Timiş şi Corneliu Iacobov, în „Panama Papers“
Nu doar Ion Ţiriac apare în scandalul „Panama Papers“, ci şi alţi afacerişti de seamă din România: Frank Timiş, părintele proiectului aurifer de la Roşia Montană, şi Corneliu Iacobov, condamnat în dosarul RAFO, au apelat şi ei la serviciile firmei de avocatură Mossack Fonseca.
Timiş a folosit firma Castle Europa Limited, înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin jurnaliştii de la Rise Project. Timiş este cunoscut pentru faptul că a iniţiat proiectul exploatării de aur şi argint de la Roşia Montană la mijlocul anilor ’90, dar a vândut ulterior deţinerile, iar proiectul urma să fie dezvoltat de către Gabriel Resources, o companie canadiană. Poreclit „Împăratul Resurselor“, Timiş are acum mai multe concesiuni petroliere şi miniere în vestul Africii.
De asemenea, Corneliu Iacobov este un alt român al cărui nume apare în actele „Panama Papers“. Fost acţionar majoritar al RAFO, el a cumpărat de la Mossack Fonseca compania Ayalex Investments Ltd din insulele Seychelles, o firmă înfiinţată de avocaţii respectivi. Iacobov a fost condamnat la şapte ani de închisoare în anul 2012 în dosarul RAFO. El a prejudiciat rafinăria alături de alte persoane cu 24,2 milioane de lei în calitate de acţionar majoritar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Vradicor Financiar Group SA. Firma în cauză făcea parte din consorţiul Canyon Servicos şi Imperial Oil, acţionarul majoritar la Rafo Oneşti.
Peste 9.000 de firme româneşti controlate de offshore-uri
Numărul firmelor româneşti controlate de offshore-uri a explodat în ultimii ani, astfel că, în prezent, peste 9.000 de companii înregistrate în ţara noastră au acţionari în paradisuri fiscale. În ulrimii 10 ani. numărul firmelor înregistrate în astfel de destinaţii exotice a crescut de 15 ori. Din cele 9.000 de firme româneşti cu acţionari din offshore-uri, cele mai multe sunt controlate din Cipru (5.100), din Statele Unite şi Marea Britanie.