„Bombele“ pe care le are de dezamorsat noul Guvern

0
0
Florin Cîţu este propunerea de premier agreată de Ludovic Orban şi Klaus Iohannis FOTO Inquam Photos / George Călin
Florin Cîţu este propunerea de premier agreată de Ludovic Orban şi Klaus Iohannis FOTO Inquam Photos / George Călin

Noul Guvern va avea o misiune dificilă din punct de vedere economic: să gestioneze o pandemie care încă afectează numeroase sectoare, să elaboreze bugetul pe 2021, astfel încât să înceapă consolidarea mult cerută de UE fără să crească taxele şi să decidă ce face cu majorarea pensiilor şi cu pensiile speciale.

Guvernul care va lua deciziile în următorii patru ani va avea o misiune dificilă începând chiar din 2021, un an în care se vor resimţi în continuare efectele crizei.

Bugetul din 2021

Primul lucru pe care îl are de rezolvat noul Guvern este bugetul pe anul 2021. România ar putea încheia anul 2020 cu un deficit uriaş de peste 9%, din care cea mai mare parte este cauzată de măsurile de susţinere a economiei. Scăderea economică va ajunge la 4%, în acest an, potrivit celor mai recente prognoze.

Nici 2021 nu va fi un an uşor. Programul de guvernare al PNL estimează un deficit bugetar de 6,7% pentru anul viitor, în timp ce Consiliul Fiscal este mai pesimist, prognozând că şi în anul ce vine vom înregistra un deficit bugetar de peste 9% din PIB, spre comparaţie cu cele mai multe state din UE, care vor afişa deficite bugetare în scădere considerabilă, în medie de 4-5% din PIB.

România pleacă de la „handicapul” că are o serie de cheltuieli rigide, precum pensiile şi salariile, care nu pot fi tăiate şi care au ajuns aproape cât veniturile la buget. Asta înseamnă că spaţiul de manevră este limitat şi Guvernul poate „umbla” numai la venituri, pe care trebuie să le crească.

Totodată, Noul Guvern va trebui să construiască un buget prin care să continue măcar o parte din măsurile de sprijin din 2020, aşadar cheltuieli mari, pe care să le susţină tot prin venituri mai mari.

Principala aşteptare este ca Guvernul să reuşească să majoreze veniturile, dar printr-o metodă care să nu implice noi taxe şi impozite. Experţii şi economiştii cer o colectare mai bună a taxelor, în special a TVA.

În plus, Noul Executiv ar trebui să dea startul unui proces de consolidare fiscală, intens cerut de Uniunea Europeană de ani de zile, dar în special după ce anul trecut România a depăşit pragul de deficit de 3% impus de regulile europene. Dacă în 2020 şi 2021 regulile fiscale ale UE au fost suspendate, datorită pandemiei, pe viitor UE va aştepta de la România un program prin care deficitul să fie redus treptat astfel încât să se încadreze în limitele europene.

Majorarea pensiilor

Un alt „cartof fierbinte” pe care Guvernul va trebui să îl gestioneze va fi majorarea cu 40% a pensiilor creşterea salariilor profesorilor.

Guvernul Orban a decis să majoreze pensiile cu numai 14% de la 1 septembrie 2020, motivând că este un an de criză, iar banii nu ajung pentru toate. Cu toate acestea, PSD a venit cu un amendament prin care a încercat să forţeze majorarea cu 40% de la 1 septembrie, cum prevedea legea pensiilor. Cauza a ajuns la Curtea Constituţională, care a amânat o decizie până la data de 13 ianuarie 2021. În cazul în care CCR decide că pensiile trebuiau majorate cu 40% de la 1 septembrie, noul Guvern va trebui să găsească resursele pentru a opera această creştere.

Totodată, Guvernul Orban a amânat pentru 2021 o majorare a salariilor profesorilor programată pentru 1 septembrie 2020, iar PSD a decis să forţeze şi această creştere, cauză care de asemenea a ajuns la CCR şi va fi decisă în ianuarie.

Pensiile speciale

Abolirea pensiilor speciale este o altă aşteptare pe care populaţia o are de la Guvern. În prezent, există două proiecte de lege prin care se propune fie eliminarea, fie impozitarea pensiilor speciale. Unul dintre acestea este încă în dezbaterea Parlamentului. Un proiect prin care pensiile speciale mai mari de 7.000 de lei ar urma să fie impozitate cu 85% se află la Curtea Constituţională, iar o decizie a fost amânată deja de patru ori. Noul termen a fost stabilit pentru data de 15 decembrie.

Indiferent de decizia CCR, noul Guvern este aşteptat să găsească o soluţie prin care să elimine privilegiile de acest fel.

Totodată, primarii ar trebui să primească pensii speciale de la 1 ianuarie 2021, după ce Curtea Constituţională a dat undă verde acestei iniţiative adoptate de Parlament. Măsura trebuia să intre în vigoare încă din 2020, însă a fost amânată prin ordonanţă de urgenţă de Guvernul Orban. Fostul premier Ludovic Orban a dat de înţeles, recent, că măsura ar putea fi din nou amânată cu un an, prin legea bugetului de stat pe 2021, însă rămâne de văzut ce va decide noul Executiv.

Salariul minim

Salariul minim este majorat de regulă în fiecare an, însă în 2021 este ameninţat de scăderea economică. Astfel, salariul minim pe economie ar trebui să scadă în 2021, având în vedere că toate cele 3 scenarii prognozate de Ministerul Muncii prevăd corelarea cu diferenţa dintre creşterea economică prognozată şi creşterea economică realizată, iar acum avem o profundă descreştere economică, de -4%, faţă de prognoza de la începutul anului, de +4. Patronatele propun, totuşi, o creştere a salariului minim pentru anul 2021 de la 2.230 de lei la 2.300.

Rating-ul României

Agenţiile de rating au cruţat România în acest an şi nu ne-au retrogradat, deşi suntem pe ultima treaptă recomandată investiţiilor. Perspectivele sunt sumbre, însă, iar agenţiile de rating au avertizat că noi derapaje, precum majorarea cu 40% a pensiilor, ar putea afecta rating-ul ţării. Dacă este retrogradată, România va fi ocolită de investitorii siguri, iar împrumuturile ţării vor fi mai scumpe şi mai riscante, ceea ce se va reflecta şi asupra dobânzilor plătite de populaţie.

Planul de Rezilienţă

România trebuie să se prezinte în aprilie 2021 în faţa UE cu un Plan de Rezilienţă şi Redresare bine pus la punct, astfel încât ţara noastră să poată beneficia de toate cele 30 de miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru a ieşi din criză. O mare parte din aceşti bani trebuie cheltuiţi în primii 3 sau 4 ani, ceea ce înseamnă că România trebuie să vină cu proiecte mature, fezabile, realizabile într-un timp scurt.

Punctul-amendă îngheţat?

Punctul-amendă a fost îngheţat timp de câţiva ani la 145 lei, deşi salariul minim, la care este raportat, a crescut la 2.230 lei. Guvernul va trebui să decidă dacă îl actualizează. Dacă plafonarea punctului-amendă este eliminată, punctul-amendă va ajunge la 223 lei, respectiv 10% din salariul minim (în funcţie de salariul minim decis de Guvern). 

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite