BNR reduce dobânda cheie la 6,75%, o premieră în ultimul an și jumătate

Banca Națională a României (BNR) a decis vineri, 5 iulie 2024, o reducere a dobânzii cheie la 6,75% pe an, de la 7% pe an, începând cu 8 iulie 2024. Această scădere vine după o perioadă de 1 an și jumătate în care dobânda cheie a rămas neschimbată, potrivit Agerpres.

BNR a redus dobânda cheie și dobânda pentru facilitatea de creditare. FOTO Arhivă

Reducerea dobânzii cheie este o consecință a scăderii inflației, care a atins 5,12% în luna mai, sub nivelul prognozat. BNR se așteaptă ca inflația să continue să scadă în lunile următoare, ajungând la un nivel de 3,8% până la sfârșitul anului.

Pe lângă reducerea dobânzii cheie, BNR a scăzut și dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 8,00% pe an, și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6,00% pe an.

BNR a precizat că a luat această decizie ținând cont de o serie de factori, printre care: scăderea inflației, creșterea economică mai lentă decât se aștepta, creșterea deficitului de cont curent.

Economia românească a crescut cu 0,4% în trimestrul I - 2024, mai puțin decât se aștepta, iar deficitul de cont curent s-a dublat în ultimul an. BNR speră că reducerea dobânzii cheie va stimula creșterea economică și va reduce deficitul de cont curent.

Reducerea dobânzii cheie este o veste bună pentru cei care au credite, deoarece va duce la o scădere a ratelor dobânzii la creditele lor. De asemenea, ar putea stimula investițiile și consumul, ceea ce ar putea duce la o creștere economică mai puternică.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3% în luna mai, de la 7,1% în martie 2024. Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 5,8% în luna mai 2024, de la 6,7% în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC s au redus în luna mai la 7,6%, de la 8,5%, respectiv 8,3%, în martie 2024, subliniază banca centrală, în comunicat.

Evoluţia exportului net şi-a mărit influenţa contracţionistă în trimestrul I - 2024, pe fondul majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului exporturilor, care a rămas în teritoriul negativ.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II şi vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut, susţine BNR.

Astfel, în luna aprilie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul şi cea a vânzărilor auto moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului I - 2024, producţia industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcţii a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului.

Situația din câmpul muncii

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata şomajului BIM s-a mărit doar uşor în aprilie-mai, până la 5,4%, rămânând sub nivelul mediu de 5,6% înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent.

Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal a continuat să se mărească pe ansamblul primelor trei luni ale anului şi s-a menţinut constantă în aprilie, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a rămas la un nivel deosebit de înalt în trimestrul I - 2024, pentru ca în aprilie să se reducă abrupt, dar în principal pe seama unui efect de calendar.

Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar şi în condiţiile unei scăderi considerabile în iunie, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creştere trimestrială, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în luna mai şi au înregistrat ulterior mici scăderi.

Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat şi au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuaţiei aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum şi al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieţei financiare internaţionale şi ale percepţiei asupra riscului asociat regiunii.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în mai iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8% în aprilie, după scăderea la 4,7% în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7%, în condiţiile în care componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie uşor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8% în mai, de la 68,9% în martie 2024.