BCE cere guvernelor să cheltuie mai mult, deşi doar Germania şi Olanda au cu ce. România are deja o „gaură” de 18 miliarde de lei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Măsurile de stimulare, inclusiv ratele negative ale dobânzilor, vor trebui să rămână în vigoare mai mult timp, dacă guvernele nu accelerează cheltuielile, pentru a ajuta creşterea economică, a declarat luni preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, pentru publicaţia britanică Financial Times, transmite AP, citată de Agerpres.

"Politicile noastre vor continua să funcţioneze, deşi într-un ritm mai redus, decât dacă guvernele ar cheltui mai mult. Avem ţări care au spaţiu fiscal şi nu-l folosesc", a afirmat Draghi.

Ţările care au spaţiu fiscal pentru a investi mai mult sunt Germania şi Olanda, care de câţiva ani înregistrează excedente bugetare.

Şeful BCE a argumentat că cele 19 state din zona euro trebuie să-şi înfiinţeze un organism central pentru cheltuieli, deoarece guvernele individuale tind să-şi urmeze propriile lor priorităţi şi nu pe cele ale uniunii monetare.

Franţa a propus înfiinţarea unui astfel de fond central pentru zona euro, dar alte ţări, inclusiv Germania, cea mai mare economie europeană, au reuşit să-i limiteze mărimea şi să-i restrângă obiectivul de a promova reformele care să stimuleze afacerile, în locul sprijinirii economiei în momentele dificile.

Recent, Banca Centrală Europeană a anunţat relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), achiziţionând lunar obligaţiuni în valoare de 20 de miliarde de euro (22 de miliarde de dolari), începând cu 1 noiembrie. Acest program se va derula atât timp cât va fi necesar, pentru a întări impactul politicilor BCE, şi se va încheia cu puţin timp înainte ca BCE să înceapă majorarea ratelor dobânzilor

Pe fondul încetinirii economiei zonei euro, BCE a redus dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, de la minus 0,40% la minus 0,50%. La această măsură se adaugă relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), începând cu 1 noiembrie.

În ce priveşte România, în primele şapte luni a înregistrat un deficit bugetar de 18,14 miliarde lei, îrespectiv 1,76% din PIB. Deşi a scăzut cu un miliard de lei faţă de finalul lui iunie, „gaura” rămâne cu peste 7 miliarde mai mare decât anul trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 198,2 miliarde lei, cu 14,7% mai mari faţă aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 21,5% mai mari faţă de cele realizate în primele şapte luni ale anului 2018, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 14,0% faţă de primele şapte luni ale anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, dar şi la bugetul de stat.

Execuţia bugetară pe luna august, respectiv pe primele opt luni din acest an, nu a fost publicată încă de Ministerul Finanţelor, deşi data la care trebuia făcut acest lucru este 25 ale lunii.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite