Banii, marele tabu al românilor: de ce ne este rușine să vorbim despre datorii, salarii și investiții

Banii rămân, pentru mulți români, un subiect sensibil, încărcat de rușine, teamă de judecată și tăcere socială. Un sondaj recent arată că discuțiile despre venituri, datorii sau investiții sunt adesea evitate atât în familie, cât și în viața de zi cu zi, ceea ce influențează direct comportamentele financiare ale populației, de la economisire până la deciziile de investiții.

Banii rămân, pentru mulți români, un subiect sensibil. Foto 123 RF

Relația românilor cu banii este construită, în mare parte, pe discreție și evitarea subiectului. Aproape jumătate dintre respondenți spun că, în copilărie, în familie se discuta despre bani doar atunci când era absolut necesar. Doar o mică parte dintre cei care au răspuns unui sondaj realizat de Reveal Marketing Research la solicitarea XTB România declară că subiectul era abordat deschis, în timp ce pentru alții banii au fost, încă din copilărie, un subiect considerat sensibil sau chiar tabu. Această educație implicită, în care banii apar mai degrabă în contexte de criză decât de planificare, ajunge să influențeze comportamentele financiare la vârsta adultă.

Datoriile sunt cel mai greu de discutat

Datele arată că această cultură a tăcerii persistă și mai târziu. Datoriile sunt cel mai greu subiect de discutat, urmate de nivelul veniturilor și de împrumuturile de la familie sau prieteni. În special tinerii resimt această presiune: în segmentul 18–24 de ani, peste 40% consideră datoriile drept subiectul cel mai delicat.

„În România, banii sunt încă tratați, în multe contexte, ca fiind un subiect care trebuie gestionat în tăcere. Dacă în copilărie auzim despre bani doar când apare o problemă, ajungem să asociem conversațiile financiare cu stresul, rușinea sau eșecul, nu cu planificarea, responsabilitatea și independența. Această moștenire culturală poate contribui la decizii financiare greșite, la evitarea economisirii sau investițiilor și, în timp, la vulnerabilitate financiară”, explică Irina Cristescu, General Manager XTB România.

Studiul mai arată că percepția socială asupra celor care vorbesc despre bani este una fragmentată. O parte dintre respondenți îi consideră realiști sau apreciază deschiderea, însă alții cred că problemele financiare ar trebui să rămână private sau le asociază cu decizii greșite. Această ambivalență sugerează că discuțiile despre bani sunt acceptate doar condiționat, în funcție de context, interlocutor și nivelul de expunere.

În fața dificultăților financiare, majoritatea românilor aleg soluții individuale. Unii preferă să își rezolve singuri problemele, alții discută doar cu persoane apropiate, în timp ce foarte puțini apelează la specialiști financiari. Această lipsă de consultanță profesională poate amplifica deciziile greșite și menține vulnerabilitatea financiară.

Rușinea nu apare doar la sărăcie

Rușinea nu apare doar în momentele de dificultate, ci și în situațiile de vulnerabilitate financiară de zi cu zi. Incapacitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută, întârzierile la plată sau comparația cu alții sunt principalele surse de disconfort. În același timp, chiar și veniturile peste medie pot genera presiune socială, de la teama de invidie până la așteptări de sprijin financiar din partea altora.

Relația cu economisirea și investițiile reflectă același tipar de prudență. O parte semnificativă a populației preferă numerarul sau depozitele bancare, iar mulți investesc sau economisesc fără a vorbi despre acest lucru. Există și un segment important care evită complet investițiile din teama de greșeli sau de judecată socială.

„O barieră psihologică importantă este vizibilă și în rândul celor care și-ar dori să facă mai mult: 11% spun că ar vrea să economisească sau să investească, dar se tem să nu facă greșeli și să fie judecați. Această teamă poate limita accesul la comportamente financiare mai active și poate menține preferința pentru soluții percepute ca sigure, dar care nu sunt întotdeauna suficiente pentru protejarea puterii de cumpărare pe termen lung”, susțin analiștii XTB.