De ce scade leul: victima unui atac speculativ la care BNR are mâinile legate din cauza taxei pe lăcomie

De ce scade leul: victima unui atac speculativ la care BNR are mâinile legate din cauza taxei pe lăcomie

Creşterea spectaculoasă din ultimele zile a monedei europene în raportul cu moneda naţională este explicată de economişti şi chiar de foşti bancheri prin atacuri speculative asupra leului, care nu pot fi oprite prin intervenţia Băncii Centrale, din cauza ordonanţei care impune „taxa pe lăcomie”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit economistului Iancu Guda, există traderi care fac mişcări speculative în piaţa valutară, punând o presiune enormă pe deprecierea monedei naţionale în 2-3 zile, pentru a cumpăra ulterior lei la o valoare mult mai mică. În urma acestor atacuri speculative asupra leului, traderii pot câştiga peste noapte sume uriaşe, rezultate din diferenţa între cursul la care au cumpărat leii şi cel la care l-au vândut.
 
„BNR poate lupta împotriva acestor atacuri doar majorând dobânda overnight astfel încât traderii care cumpără înapoi RON plătesc o dobândă enormă pentru cele 3 zile şi le spulberă tot profitul speculativ. Dacă BNR face acest lucru şi creşte dobânzile semnificativ astfel încât să descurajeze astfel de atacuri aruncă în aer sectorul bancar. De ce? Pentru că avem această taxă a activelor bancare în funcţie de ROBOR şi atunci BNR trebuie să se uite pe cine să protejeze: sectorul bancar sau moneda naţională? BNR este legată la mâini pentru că nu poate influenţa dobânda”, a explicat analistul financiar, amintind că Banca Centrală are un mandat prin lege de a ţine sub control inflaţia, dar nu are şi unul de protejare a leului, neinfluenţând în mod direct direct cursul.
 
Banca Centrală, prinsă într-o dilemă dificilă
 
Pe de altă parte, consultantul economic Andrei Caramitru, a explicat că BNR e prinsă într-o dilemă: fie să crească dobânda, ceea ce ar afecta puternic sistemul bancar (dată fiind taxa pe active bancare), fie să lase cursul liber, lucru care se va răsfrânge atât asupra celor care au credite în euro, cât şi a celor care plătesc chirii şi chiar unele facturi, care sunt plătite în lei la un echivalent stabilit în funcţie de cursul valutar.
 
”BNR nu mai poate creşte rata de politică monetară pentru că atunci creşte şi ROBOR, deci nu mai poate apăra cursul la atacuri speculative, care sunt full on acum. Orice trader înţelege acum asta şi atacă leul. Cei de la BNR încearcă să calmeze lucrurile, însă nu au argumente de ce nu s-ar duce euro şi spre 7 lei, dacă e un atac major al speculatorilor internaţionali. Efectiv nu au cum să mai reacţioneze raţional vorbind”, a explicat pentru HotNews.ro Andrei Caramitru.
 
Miza: obţinerea unui câştig rapid
 
Economistul Bogdan Maioreanu, fost CEO al Raiffeisen a explicat, la rândul său, că băncile centrale au două mecanisme de acţiune: dobânda şi cursul de schimb. 
 
„În teorie, acestea funcţionează ca un balansoar. Când creşte una scade cealaltă. Şi explicaţia e simplă. Dacă cresc dobânda, atrag lei din piaţă şi instituţionalii vor vinde valuta ca să facă lei. Dacă scad dobânda, leii se vor muta în valută şi voi avea creşteri de curs.
 
În decembrie, vine comicul ăla de la Finanţe cu ordonanţa lăcomiei PSD şi îi fracturează braţul monetar - ăla cu dobânda de referinţă - BNR-ului. Deci pune un prag de impozitare pe active dacă Robor este peste 2% când inflaţia este peste 4%. Rata dobânzii de politică monetară este 2.5% acum.
 
Dacă BNR o creşte, riscă să bage băncile în faliment. (Atenţie! Rata de politică monetară 
Acum, dacă tu ai fi un speculator şi ai şti toate astea nu ai da în curs? Ieri, cei care au mizat pe creşterea cursului au făcut averi. Dacă ai avut 1 milion de RON, ai cumpărat EUR la 4.7 şi l-ai vândut la 4.77 rezultă un câştig de 14.894 de RON. Într-o zi”, explică Maioreanu.
 
Euro a crescut cu aproape 10 bani de la începutul anului
 
Moneda europeană a crescut constant în acest an, de la 4.6656 lei la data de 3 ianuarie, la la 4,7081 lei la 21 ianuarie, 4,7142 la data de 22 ianuarie, şi 4.7569 lei ieri 23 ianuarie.
 
Potrivit datelor centralizate de BNR, băncile au vândut marţi moneda europeană şi la 4,7850 lei, iar miercuri şi cu 4,8290.
 
Deja vu 2008
 
Atacul speculativ a început 29 septembrie şi a durat aproximativ trei săptămâni. În prima săptămână, speculatorii au ridicat euro de la 3,67 lei la 3,98 lei. Nivelul maxim a fost atins pe 6 octombrie. Banca Naţională a României a început să vândă euro mascat cu puţin înainte ca euro să ajungă la 4 lei. La finalul primei săptămâni de intervenţie, cursul coborâse abia la 3,8 lei/euro. Ulterior, guvernatorul Mugur Isărescu a luat decizia unei intervenţii directe a BNR. La ora 13.00, la momentul anunţării cursului de referinţă, pe ecranele băncilor apare la vânzare BNR. Cursul scade de la 3,82 la 3,77 lei/euro. BNR a amânat atunci cu 20 de minute anunţarea cursului oficial.
 
 
Taxă pe activele băncilor în funcţie de creşterea ROBOR
 
La 29 decembrie a fost publicată în Monitorul Oficial vestita „taxă pe lăcomie”, redenumită în taxa pe activele financiare ale băncilor. Aceasta este de 0,1% pentru un ROBOR între 2% şi 2,5%, de 0,2% pentru 2,51%-3%, de 0,3% pentru 3,01%-3,5%, de 0,4% pentru 3,51%-4%.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: