Majoritatea angajatorilor susţine că îşi permit să crească salariul minim cu numai 50 de lei, iar majorarea lui la 2.262 lei va crea dificultăţi, precum creşterea preţurilor şi concedieri.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private
Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat, în perioada 23– 31 octombrie,
Testul IMM privind creşterea salariului minim pe economie cu 182 lei, respectiv
cu 270 lei pentru studii superioare, sub forma unui sondaj on-line.
Ca forma de organizare a respondenţilor, majoritatea au fost microîntreprinderi (55,6%) şi întreprinderi mici (29,6%).
La întrebarea: „Câţi salariaţi din societate sunt încadraţi acum la nivelul salariului minim brut pe economie (de 2.080 de lei, respectiv de 2.350 lei pentru persoanele cu facultate care au cel puţin 1 an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare)”, 51,9% din respondenţi afirmă că au între 1-5 salariaţi cu salariul minim.
La întrebarea: „Susţineţi creşterea cu salariului minim brut pe economie cu 182 lei,
respectiv cu 270 lei pentru studii superioare şi vechime în muncă de cel puţin
un an (la 2.262 lei, respectiv la 2.620 lei pentru persoanele cu facultate care
au cel puţin 1 an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare)?”, 77,8% din respondenţi îşi exprimă
dezaprobarea pentru creşterea salariului minim.
La întrebarea: „Creşterea cu 182 lei, respectiv cu 270 lei a salariului minim brut pe
economie va crea dificultăţi întreprinderii dvs.?”, 85,2% din respondenţi
au răspuns afirmativ.
La întrebarea: „Ce dificultăţi veţi întâmpina ca urmare a creşterii salariului minim
pe economie cu cu 182 lei, respectiv cu 270 lei?”, au fost evidenţiate în
mod preponderent: creşterea preţului
produselor şi serviciilor, concedierea unor salariaţi, scăderea profitului,
scăderea competitivităţii şi pierderea unor contracte/pieţe.
La întrebarea: „Creşterea salariului minim pe economie va avea ca efect creşterea şi
altor salarii decât cele minime la nivelul întreprinderii dvs.?”, 44,4% din
respondenţi au evidenţiat efectul creşterii şi altor salarii decât cele minime.
La întrebarea: „Ce creştere a salariului minim aţi putea asigura pentru salariaţii
dvs. în 2019?”, 50% din respondenţi au menţionat că pot asigura o creştere cu 50 de lei, doar 3,6% putând da o creştere
de peste 200 de lei.
La întrebarea: „Ce măsuri consideraţi că sunt necesare a fi luate pentru a se putea asigura creşterea salariului minim?”, cei mai mulţi respondenţi au evidenţiat necesitatea scăderii fiscalităţii (53,6%), impozit zero pentru veniturile din salariul minim (71,4%), stimularea investiţiilor (50%) şi simplificarea birocraţiei (57,1%).
CNIPMMR solicită, odată cu creşterea
salariului minim, impozit 0 pentru diferenţa de la 2.080 lei la 2.262 lei,
respectiv, de la 2.350 lei la 2.620 lei pentru persoanele cu studii superioare.
De asemenea, CNIPMMR susţine necesitatea aplicării unor criterii obiective pentru creşterea salariului minim şi că creşterile salariale, pentru a fi generatoare de performanţă şi competitivitate, trebuie să-şi găsească corespondentul în sporirea productivităţii muncii.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
