Bani pentru nevoile celor mici și mulți

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Micile afaceri din mediul rural, privite ca riscante de majoritatea băncilor, au reprezentat o oportunitate pentru Anca Ciobanu, șefa unei companii de credit. Anca Ciobanu este activă pe nișa creditelor pentru businessurile din agricultură de 13 ani, din perioada în care lucra pentru Fundaţia Soros – unul dintre pionierii acestei nișe.

După modelele existente în lume, Anca Ciobanu, şefa instituţiei financiare nebancare good.bee credit, a reuşit să acorde credite de zeci de milioane de euro pentru finanţarea micilor afaceri din agricultură, din 1998 până în prezent. Mai întâi prin fundaţia Centrul de Dezvoltare Economică (CDE), în perioada 1998-2009, peste 50 de milioane de dolari. Apoi, din 2009, prin ceea ce a devenit good.bee credit IFN (continuatorul comercial al fundaţiei), alte peste două milioane de euro.

Vezi pe forbes.ro mai multe despre nișa ascunsă din banking şi creditele pentru fermierii foarte mici

Credite pe termen scurt

Mărturie că sistemul funcţionează şi principiile de analiză sunt viabile stă rata creditelor  nerambursate, extrem de scăzută - sub 0,07% pe anul ­trecut.
La nivelul întregului sistem bancar, întârzierile de plată care depăşesc 90 de zile ajung la 20% din totalul creditelor acordate. Microcreditarea, nu numai cea în mediul rural (pentru că e o nişă de business pentru creditori  şi în mediul urban), presupune, în general, sume foarte mici (de la sute de lei noi la cel mult câteva mii) pe termen scurt. Destinaţia creditelor este aceea de a finanţa businessuri mici, iar în agricultură este vorba despre bani pentru cele mai diverse activităţi de profil sau pentru deschiderea unor noi afaceri - de la magazine şi centre de prestări servicii până la pensiuni turistice sau miniferme de creştere a oilor şi caprelor. Good.bee credit a finanţat asemenea afaceri de succes, în mediul rural, cu sume care au mers până la 100.000 de euro.

Vorbim despre credite acordate cu dobânda pieţei, undeva în jur de 12% pe an, dobândă care se achită la începutul perioadei de finanţare. Părintele acestui model este Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 2006, care a înfiinţat un asemenea sistem de creditare în ţara de origine, Bangladesh. El a fondat Grameen Bank din Bangladesh care susţine şi astăzi acest tip de finanţare a păturii sărace a populaţiei.

Creditele acordate până acum, prin cele zece centre regionale (din 2008, de când fundaţia a devenit IFN), au avut şi un impact social important. „Diferenţa dintre un sat în care oamenii au obţinut credite pentru a-şi dezvolta propriile gos­podării, mai întâi, apoi şi alte mici afaceri, faţă de unul în care nu s-a întâmplat acest lucru este vizibilă", spune Anca Ciobanu. Au apărut construcţii noi în sat, maşini noi, oamenii şi-au deschis noi afaceri, adaugă ea.

Astăzi apare noul număr „Forbes România"

- Uşor meditativ. Ce face un milionar englez ale cărui planuri de a deveni unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari în România nu s-au materializat.

- Topul celor mai influente celebrităţi.
La Hollywood, influenţa înseamnă mai mult decât câștig și adepţi: presupune crearea unui brand puternic și a unui business deopotrivă.

- Harta prieteniilor dintre advertiseri şi televiziuni.
„Forbes România" a calculat că 47% din volumul total de publicitate TV a fost consumat de 20 de multinaţionale şi corporaţii.

- Negustorul de ţevi. Nicolae Sota vinde ţevi de peste 30 de ani. Până la Revoluţie şi câţiva ani după, le-a vândut pe ale statului. De câţiva ani încoace, pe ale lui. Pe care trebuie însă să le scoată din pământ.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite