Avem creștere economică, dar tot mai multe firme trag obloanele. Paradoxul explicat de un analist
0România se laudă în ultimii ani cu creșteri economice solide, însă mediul privat se sufocă, iar tot mai multe firme mici și mijlocii intră în colaps. Analistul Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, acest paradox și vine cu câteva recomandări pentru cei care răspund de bunul mers al economiei
Numărul firmelor radiate la nivel naţional a crescut cu 10,44% în primele zece luni din 2022, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 58.276 radieri, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. În schimb, ca într-un univers paralel, premierul Nicolae Ciucă vorbește despre o creștere economică importantă, 4,9%, și de un plus la PIB de 49 de miliarde de euro.
De asemenea, șeful Executivului s-a arătat optimist că economia va crește și în 2023, fiind estimat un avans de 2,8%. Cifrele sunt oficiale și nu există niciun dubiu în privința lor, dar ele ridică totuși un serios semn de întrebare. Iar întrebarea care se pune în acest context este de unde avem acest contrast între creșterile economice raportate și problemele care împing spre faliment tot mai multe IMM-uri.
Statul cocoțat pe umerii micilor privați
Analistul economic Adrian Negrescu a explicat, într-un interviu pentru „Adevărul”, de unde provine această discrepanță și ce ne-ar putea aștepta în acest an. Negrescu este convins că, dincolo de cifrele frumoase vehiculate și de toate creșterile raportate, situația economică a României nu este deloc una strălucită.
Dacă până acum consumul și inflația au fost motoarele creșterii economice în România, lucrurile s-ar putea schimba. Iar aici ar putea interveni un lanț al slăbiciunilor care ar gripa și mai mult economia și ar putea să o arunce în criză. Mai multe falimente echivalează evident cu o creștere a șomajului, ceea ce în mod clar duce la o scădere a taxelor încasate de stat. Ori, aici e vorba de taxe de care bugetul statului depinde în mare măsură și care contribuie inclusiv în creșterile economice.
În același timp, ținând cont și de problemele serioase cu care se confruntă țări mult mai dezvoltate economic ca Germania, Franța sau Italia, care sunt și cele mai importante partenere comerciale ale României, situația s-ar putea complica și mai mult în următoarele luni.
„Un milion de șomeri în plus aș spune că este o sumă mică raportată la dimensiunile schimbărilor prin care trece economia mondială”, avertizează Negrescu.
În opinia sa, statul nu doar că nu susține companiile private mici și mijlocii, dar le pune în cale și piedici serioase prin sistemul de suprataxare care stoarce de puteri mediul privat. Lipsa oricăror înlesniri pentru accesul la finanțare și la linii de creditare la dobânzi rezonabile condamnă aceste firme la subezvoltare și le pune însăși existența sub semnul întrebării.
„Până când nu vom susține financiar economia românească, inclusiv în zona dobânzilor la credite – pentru că mediul privat plătește unele dintre cele mai mari dobânzi din Europa - nu vom fi competitivi. Iar această lipsa de competitivitate economică se traduce nu doar într-o accentuare a sărăciei populației, ci și în riscuri serioase la adresa economiei”, susține Negrescu.
Economia gri, tratată cu mănuși de către stat
În opinia sa, statul ar trebui să intervină și să stimuleze investițiile, iar în același timp să ia măsuri privind eliminarea suprataxării firmelor mici și mijlocii.
„Cheia este în stimularea investițiilor, în susținerea capitalului autohton și în susținerea creării de locuri de muncă. Atâta timp cât noi noi împovărăm mediul privat cu taxe peste taxe, vor exista probleme tot mai mari. Cred că principalele măsuri care ar trebui luate în România sunt: unu - legate de investiții, în sensul utilizării tuturor banilor europeni pe care îi avem la dispoziție, că sunt miliarde de euro. În al doilea rând - măsuri de ordin fiscal. O reducere a fiscalității pe zonele unde este nevoie de o stimulare a producției și a forței de muncă. Și în al treilea rând, aș spune că ar trebui să luăm măsuri pentru limitarea evaziunii fiscale din economie, care crește și crește pe măsură ce ne vom adânci în criza economică”, subliniază analistul.
El a remarcat un alt aspect care ar trebui să dea de gândit. În timp ce multe companii sunt ucise de taxele uriașe, altele „fentează” sistemul încălcând legea și plătesc sume derizorii în raport cu profitul, pe care de multe ori îl ascund, sau, în unele cazuri, nu plătesc nimic la bugetul de stat. Aceste firme prosperă, fără ca statul să le deranjeze cu ceva, în timp ce antreprenorii cinstiți sunt taxați la sânge. În acest caz, procesul de digitalizare ar fi cu atât mai important pentru că ar elimina o bună parte din economia gri, netaxată.
„Atâta timp cât nu vom reuși să digitalizăm facturile din economia românească, să evităm plățile la negru și să limităm concurența neloială dintre firmele care își plătesc taxele și cele care evită acest lucru, nu vom reuși să repunem economia românească pe linia de plutire”, a conchis expertul.
Se încarcă comentariile...
