România, corigentă la relații internaționale și diplomație. Analiza unui profesor de la Oxford despre eșecul Schengen
0România are ca obiectiv intrarea în spațiul Schengen, însă lucrurile sunt departe de a fi clare. Profesor de diplomație la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola analizează pentru „Adevărul” șansele țării noastre de a intra în Schengen și explică ce ar trebui făcut pentru a nu risca un nou eșec.
Evenimentul anului 2023 pentru România ar fi, de departe intrarea în Schengen, mai ales după eșecul din 2022. În ultimul timp apar din nou semnale contradictorii privind susținerea de care ar beneficia Bucureștiul pentru integrarea în Schengen. Rămân foarte multe de făcut, iar diplomația română pare în continuare depășită la anumite capitole.
Ce probleme are încă România și cum ar trebui să-și facă temele pentru Schengen, explică pentru „Adevărul” Corneliu Bjola, expert în diplomație de prim rang și profesor de Studii Diplomatice la Oxford.
În opinia sa, România a ratat „ținta” Schnegen din cauza Austriei, țară care s-a opus fără a avea motive întemeiate. Accesul țării noastre în spațiul european de liberă circulație a fost astfel blocat, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Însă, deși România a fost neîndreptățită, Corneliu Bjola atrage atenția că nici diplomația română nu și-a făcut toate temele.
Interese vs. relații
Astfel, spune el, Bucureștiul nu a știut să-și armonizeze interesele cu cele ale Austriei, și nici să cultive din timp relațiile sale cu Viena. „Sunt două priviri. Una este mai cinică, și consideră că totul se rezumă la interese, la interes economic, la interes politic, la interes de securitate. Acestor interese trebuie să le găsești o pârghie, o cale de a le armoniza și din multe puncte de vedere interesele domină între state.
Asta este foarte clar și trebuie să identifici acele interese încă din timp, să te gândești care sunt acele obstacole și acesta nu e lucru ușor pentru că după cum am văzut și în cazul Austriei, uneori intervin considerente de politică internă care oarecum zdruncină poza mai largă. Dar pe lângă interese mai există și o componentă de relații, pe care trebuie să le dezvolți. Dacă ai o bază bună de relații, atunci chiar și în cazul în care aceste interese pot fi divergente, apare posibilitatea de a le armoniza”, explică Bjola.
Cum să ne facem mai bine temele
Expertul în diplomație are și câteva sfaturi pentru omologii săi care sunt implicați în negocierile pentru admiterea în Schengen. „Trebuie identificate în diplomația externă temele care îi frământă, care îi macină pe austrieci, care sunt importante, trebuie să te prezinți ca o țară de încredere, ca o țară cu care toată lumea ar dori să facă afaceri. Și sunt multe chestii care ar putea fi subliniate pentru publicul austriac, lucruri de care nu sunt conștienți. De exemplu, investițiile austriece din România. Mai departe, diplomația publică, de exemplu, înseamnă o prezență continuă în spațiul media austriac, dacă ai identificat Austria ca pe o țară care poate crea probleme. Însă aici aș spune că intervine o problemă. Diplomația publică se crește în timp, iar orice faci în ultimul moment nu funcționează”, avertizează Bjola.
Profesorul român dă ca exemplu în acest sens diplomația publică ucraineană și îl indică pe președintele acestei țări, Volodimir Zelenski. „Mă uitam de curând la modul în care Zelenski a vorbit cu publicul german despre problema cu tancurile Leopard. Deci e vorba de reprezentare, iar reprezentarea la nivel de creștere de relații se face prin ambasadori, dar și prin angajarea cu publicul respectiv. Nici aici nu cred că s-a făcut prea mult, diplomația publică în cazul României se rezumă la chestii tradiționale, despre cum să prezinți peisajele din România, ce frumoși sunt Carpații, ce mari personalități avem noi - Nadia, Năstase sau Simona Halep. Ori astea nu prea ne ajută”, spune profesorul.
Exemplul româno-american
Există însă și un model chiar mai apropiat, cel al relațiilor româno-americane. În ultimii 20 de ani, parteneriatul strategic româno-american a dat roade, iar relațiile cu partenerii de peste Atlantic sunt mai bune decât cu orice altă țară. În acest caz, România a știut cum să cultive aceste relații, în timp ce relațiile sale cu anumite țări europene lasă încă mult de dorit.
„În momentul de față cred că singura relație solidă a României e cea cu SUA. Relația a supraviețuit la tot felul de guverne, și de dreapta și de stânga, și mai bune și mai rele. Aici s-a pornit clar de la un obiectiv foarte strategic, e vorba de interesul de securitate al României în această zonă, dar în același timp s-au dezvoltat proiecte, iar toate partidele de la noi au înțeles că trebuie cultivată cu atenție. Spre deosebire de relația cu SUA, dacă încerci să-i întrebi diplomații români de relațiile pe care România le are în plan european, ar avea probleme să răspundă”, adaugă profesorul.
Cât ne afectează povestea de dragoste dintre Moscova și Viena
El a vorbit și despre zvonurile că în spatele poziției Austriei față de România și Bulgaria s-ar afla presupuse interese ale Moscovei. Dovezile lipsesc, susține Bjola, suspiciunile rămân. „E adevărat, cancelarul Nehammer a adoptat o poziție agresivă față de România, dar a afirma că aici e mâna Rusiei e puțin hazardat. Nu avem astfel de date, dar, pe de altă parte, știm că Austria este o verigă slabă.
Știm că, la un moment dat, când s-a pus problema de a se crea o structură europeană integrată de intelligence, la Bruxelles au existat multe suspiciuni față de Viena. Să nu o uităm nici pe fosta ministră austriacă de Externe care l-a invitat pe Putin și a dansat cu el sau cum aceeași doamnă trimitea mesaje pe Twitter de la Moscova admirându-i frumusețile, dar fără să spună un cuvânt despre atrocitățile războiului din Ucraina. Este o anumită legătură care s-a cultivat între Viena și Moscova, dar problema nu e că Nehammer sau cineva din guvern ar fi legat de Rusia, ci mai degrabă unii dintre consilierii lor.”
Cheia pentru Schengen e în mâinile olandezilor
În ultimele luni, după ce Olanda s-a opus și ea ca Bulgaria să fie acceptată în spațiul Schengen, au existat voci care au spus că România ar trebui să se decupleze de vecinii de la Sud de Dunăre pentru a-și spori șansele. Și mai recent, presa bulgară a anunțat că Bruxelles-ul a reactivat mecanismul MCV pentru Sofia, din cauza unor probleme ce țin de înalta corupție și de lupta cu crima organizată.
Acest lucru ar putea să reprezinte o nouă piedică pentru România, chiar dacă din nou Bucureștiul nu are nicio vină pentru problemele altora. Astfel, atrage atenția Corneliu Bjola, cheia accesului în Schengen s-ar putea să fie în mâinile Olandei, țară care a respins categoric Bulgaria, în ultimul timp.
„Pentru România, să intre alături de Bulgaria ar fi soluția cea mai bună. Acum, Bulgaria pare destul de implicată și are susținere, deși are și multe probleme. Dar cheia la această problema nici măcar nu este la Viena, este în Olanda. Bulgaria ar trebui să-i convingă pe olandezi și nu va fi simplu. Să nu uităm că și România a trecut prin așa ceva, dar a reușit să-i convingă pe olandezi. Alegerile locale din Olanda sunt undeva în aprilie, dacă vor fi depășite și ele există o anumită probabilitate ca poziția Amsterdamului față de Sofia să devină mai prietenoasă”, încheie Bjola.
Se încarcă comentariile...
