Anul integrării ar putea aduce deprecierea monedei naţionale

Dezechilibrul dintre cererea şi oferta de produse româneşti pune presiune pe cursul de schimb

Pentru a putea intui o posibilă evoluţie a economiei naţionale, o serie de analişti financiari au estimat, pentru Adevărul, principalii indicatori macroeconomici. şi, aproape la unison, principalul risc ce s-ar putea materializa pe parcursul anului viitor a fost indicat ca fiind deprecierea leului.
Creşterea economică alertă, cu un ritm de 7,8% în primele nouă luni ale anului curent, alături de procesul de scădere a ratei anuale a inflaţiei la minimul istoric de 4,67% înregistrat în luna noiembrie, dar cu preţul accentuării deficitului de cont curent la peste 10% din produsul intern brut, ar putea fi considerate principalele evoluţii macroeconomice ale anului curent. Astfel, motorul creşterii PIB a continuat să fie reprezentat de consumul populaţiei, care a ajuns la un ritm maxim obţinut după începutul anilor '90. Dar, în acelaşi timp, cererea gospodăriilor a stimulat şi mai mult importurile de bunuri. Unii analişti spun chiar că începe să se contureze o tendinţă în care cea mai mare parte din consum se orientează către supermarketuri, unde cele mai multe produse provin din import. Spre exemplu, ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, în primele zece luni, valoarea bunurilor de consum ce au intrat în România s-a apropiat de patru miliarde de euro. Pe de altă parte, diferenţa dintre importuri şi exporturi s-a accentuat la peste 8,7 miliarde de euro după primele zece luni. Comparativ cu perioada similară din anul precedent, deficitul comercial s-a adâncit cu aproximativ trei miliarde de euro. şi cu cât mai mult se accentuează dezechilibrul extern, cu atât mai mult creşte cererea pentru valuta necesară achitării importurilor. De aceea, majorarea deficitului comercial şi, implicit, al contului curent reprezintă premisele deprecierii monedei naţionale. În momentul de faţă, necesarul de valută a fost acoperit, pe de o parte de banii trimişi de românii plecaţi în afara ţării, iar pe de altă parte, de sumele obţinute din privatizări. Dar cum statul începe să nu mai aibă active de vânzare, anul următor ar putea aduce un grad mai mic de finanţare al deficitului de cont curent.
Datoria externă ar putea creşte
Ceea ce înseamnă că datoria externă a ţării se va majora, generând riscuri pentru deprecierea leului. Mai ales că finalul acestui an a adus o situaţie cu totul neobişnuită. În general, în perioada de iarnă, cursul de schimb scădea, ca urmare a unor importuri în creştere. Dar cum anul viitor România intră în Uniunea Europeană, o serie de fonduri străine deja încearcă să profite de o eventuală apreciere a leului şi au condus la scăderea puternică a cursului de schimb. Însă un aspect este cert. Toţi jucătorii din piaţa valutară spun să ne aşteptăm la o creştere a volatilităţii monedei naţionale.