„AI-ul nu iartă”. Temeri în rândul programatorilor din România: salarii mai mici și joburi în pericol

Industria IT din România are perspective de creștere și nevoie de tot mai mulți specialiști, însă dezvoltarea inteligenței artificiale și presiunile asupra salariilor stârnesc îngrijorări printre programatori.

Revolutionarea AI este privită cu neliniște de o parte dintre angajații din IT. Foto: Magnific.com

Peste 200.000 de români lucrează ca specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (IT&C), potrivit celor mai recente statistici Eurostat. Aceștia reprezintă 2,7% din populația ocupată a României, una dintre cele mai mici ponderi din Uniunea Europeană, unde media este de 5%.

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) arăta recent că sectorul IT&C din România a ajuns la o cifră de afaceri de 23,6 miliarde de euro și contribuie direct cu 6,67% la Produsul Intern Brut.

„Pentru 2030, ANIS propune 300.000 de specialiști ICT, cel puțin 4% din forța de muncă și 50% din populație cu competențe digitale de bază”, declara Corina Vasile, directoarea executivă a ANIS, potrivit Agerpres.

Ea avertiza că România riscă să se confrunte cu un deficit de specialiști IT greu de recuperat, deoarece pregătirea acestora necesită timp. Potrivit asociației, industria traversează însă o perioadă de schimbări, pe fondul modificărilor fiscale, al creșterii costurilor și al dezvoltării inteligenței artificiale.

În acest context, ANIS atrage atenția asupra necesității investițiilor în educație, reconversie profesională și pregătirea tinerilor pentru profesiile din domeniul tehnologiei, astfel încât România să poată răspunde cererii viitoare de specialiști.

Temerile angajaților din IT

Pentru mulți români, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și schimbările de pe piața muncii din IT aduc temeri legate de viitorul locurilor de muncă din acest domeniu, cunoscut pentru salariile ridicate. Această temă a stârnit dezbateri ample pe rețelele de socializare.

Unii români acuză companiile că profită de concurența crescută pentru locurile de muncă și că încearcă să recruteze specialiști cu experiență la salarii mai mici decât cele oferite în trecut.

Un programator a relatat că, în urmă cu doi ani, bugetul pentru angajarea unui programator senior cu experiență în dezvoltarea completă a aplicațiilor, cunoscut drept full-stack developer, era considerabil mai mare decât cel oferit în prezent.

„Acum doi ani, bugetul la noi pentru senior full-stack era 18.000–20.000 de lei net. Acum își caută la 12.000–15.000 de lei, plus cerințe și mai multe (că te ajuți de AI)”, a relatat acesta pe Reddit.

Altcineva s-a arătat nemulțumit că reducerea costurilor pare să fi devenit o prioritate pentru unele companii, inclusiv atunci când acestea recrutează angajați noi.

„O chestie n-o s-o înțeleg niciodată la practicile astea corporate. Nu sunt banii din buzunarul HR-istului sau al managerului care taie în carne vie; sunt ai companiei. Atunci de ce atâta zel să fii ultimul zgârcit și să «pescuiești» la reducere după ce ai dat afară oameni pe bandă rulantă?”, s-a întrebat acesta.

Alți români au încercat să explice comportamentul angajatorilor prin presiunile asupra bugetelor și obiectivele stabilite de conducerea companiilor.

„Explicația logică e că acel manager responsabil cu angajările are un buget pe care trebuie să îl administreze cu echipa lui. În bugetul acela intră salariile pentru noii angajați, bonusul anual, prima de Crăciun, eventual și banii pentru măriri și promovări. Poate să te angajeze pe tine cu salariul mai mare, apoi nu mai primește nimeni din echipă bonusul sau promovarea”, a explicat un participant.

Inteligența artificială este privită de unii utilizatori ca un factor care ar putea accentua presiunea asupra salariilor și a locurilor de muncă.

„AI-ul nu iartă”, a rezumat un român.

Alții au atras atenția că deciziile de concediere sunt luate de conducerile companiilor, nu de programele de inteligență artificială.

„Nu am văzut să facă asta Claude sau GPT. Doar manageri cu buget și KPI (indicatorii-cheie de performanță, utilizați de companii pentru a evalua atingerea obiectivelor)”, a replicat un român.

Altcineva a anticipat că activitatea programatorilor ar putea fi reorganizată în jurul utilizării instrumentelor de inteligență artificială, cu echipe mai mici și cu diferențe salariale mai mari între specialiștii care proiectează și verifică sistemele și cei care se ocupă de sarcini mai simple.

„Meseria de «Dev» (n.r. programator) e încet-încet înlocuită de cea de «Prompter», pe un sfert de salariu, pe care absolvenții abia așteaptă să-l acceseze. Eventual mai lași în fiecare firmă câțiva seniori decenți, care știu și ce se întâmplă sub capotă în caz de stins focul, și în rest interni cât cuprinde”, a comentat acesta.

Unii români au explicat că salariile și recrutările depind de bugetele fiecărei companii, de cererea pentru servicii software și de situația economică, iar utilizarea inteligenței artificiale reprezintă doar unul dintre factorii care pot influența evoluția pieței muncii din IT.

Ce domenii ar putea rezista dezvoltării inteligenței artificiale

Într-o altă discuție, un utilizator a întrebat ce domenii ale programării ar putea rămâne viabile în România, în condițiile dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale.

„Am zis să vă întreb și eu ce industrii sau ce nișe unde programarea este necesară în mod prioritar vor rămâne viabile? Având în vedere cât evoluează AI-ul, înțeleg că e o întrebare cam anapoda, dar puteți să dați orice răspuns subiectiv”, a scris acesta.

Unii au indicat programarea sistemelor integrate în echipamente electronice, cunoscută drept embedded software, ca pe un domeniu care ar putea rezista mai bine automatizării. Astfel de tehnologii sunt utilizate în industria auto, aviație, apărare, echipamente medicale și robotică, unde dezvoltarea software presupune și cunoștințe de electronică și interacțiune cu componente fizice.

„Cred că embedded. E multă ofertă de specialiști la noi și cererea s-ar putea să își revină dacă își revine și industria automotive”, a comentat un utilizator.

„Embedded nu e doar automotive: aerospace, defence, medical, robotics. E nevoie de ingineri care să combine programarea cu electronica, microcontrolerele, sistemele de operare etc.”, a explicat alt participant.

Un utilizator a relatat că a folosit inteligența artificială pentru a reconstitui codul unui microcontroler vechi, reușind, potrivit propriei experiențe, să recupereze cea mai mare parte a programului în numai câteva ore.

„Acum câteva săptămâni am vrut să fac un experiment. Aveam un microcontroler de acum mulți ani, cu un firmware la care am pierdut sursele. Am dat codul hex unui AI și în două-trei ore am avut 80% din cod în C curat, cu tot cu teste și build identic la nivel de byte. Dintre toate părțile de programare, cred că embedded este una dintre cele mai ușor de înlocuit cu AI generators”, a povestit acesta.

Alți români au nominalizat sistemele bancare și financiare construite cu tehnologii mai vechi, programarea de nivel scăzut în C și C++, proiectarea circuitelor electronice și dezvoltarea de software pentru echipamente critice, inclusiv cele utilizate în aviație sau în centrale nucleare.

Altcineva a susținut că viitorul programatorilor nu va depinde atât de limbajele pe care le cunosc, cât de capacitatea lor de a înțelege problemele și de a găsi soluții.

„Dezvoltarea software a fost mereu capacitatea de a defini soluția unei probleme și de a o formaliza în cod. Ai acum o mașină care scrie codul, ești într-o situație similară celei în care s-a făcut trecerea de la o abstractizare foarte primitivă, limbajul de asamblare, la una de nivel înalt, cum ar fi C#. Fundamentul problemei de rezolvat nu s-a schimbat, schimbarea a fost în uneltele cu care rezolvai problema”, a explicat acesta.

Viitorul industriei privit incertitudine

În opinia sa, cei mai expuși riscului ar fi angajații care se limitează la transpunerea unor instrucțiuni în cod, fără să participe la definirea soluțiilor.

„Ce o să dispară cu desăvârșire este meseria creată în ultimii douăzeci de ani de modelul fabricii de software, în care o grămadă au fost angajați exclusiv pentru a scrie cod, nu pentru a face dezvoltare software, în ideea că cineva mai scump gândește, în timp ce alții mai ieftini scriu cod pentru asta. Dacă descrierea postului tău e undeva pe linia «primesc specificații și scriu codul, în rest nu mă interesează», apucă-te de învățat altă meserie, că pentru tine AI-ul e sfârșitul jocului. Pentru restul o să meargă fix ca până acum, cu alte unelte”, a continuat utilizatorul.

Alți participanți au susținut că programatorii vor avea nevoie de competențe mai diverse, de la baze de date și infrastructură până la testare, securitate și cunoașterea domeniului în care activează compania.

„Nimeni nu are un glob de cristal. Dacă încerc să fiu pragmatic, aș zice că ar fi cel mai bine să știi din fiecare domeniu relevant câte ceva. Adică, dacă ești backend, să știi și partea de infrastructură, database, testare, monitorizare etc. Pentru că așa tu poți să fii mai folositor și înțelegi mai bine sistemul”, a explicat altcineva.

Un român a atras atenția că vor apărea probabil și noi specializări, dar că nu este clar în ce măsură companiile din România vor crea suficiente locuri de muncă în domenii precum ingineria datelor și dezvoltarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială.

„Nu e vorba de domenii. Profesia va trece printr-o transformare, de software development va fi nevoie mai mult ca oricând, însă abilitățile cerute și modul în care se vor dezvolta aplicațiile se vor schimba în următoarele decenii. Cine zice acum că știe exact cum are imaginație bogată”, a concluzionat unul dintre participanți.