Agricultura este prima care preia inovațiile tehnologice. Cum își pot dezvolta fermierii afacerile?

Agricultura este primul domeniu care preia inovațiile tehnologice, și este cheia succesului pentru dezvoltarea eficientă a afacerilor, susține Andreea Paul, președinte al Asociației INACO, în cadrul unei conferințe de presă a Clubului Fermierilor Români pentru lansarea Programului de Perfecţionare Managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0” seria a III-a.

Agricultura este prima care preia inovațiile tehnologice Foto: Pixabay

Potrivit președintei Asociației INACO și economista Andreea Paul, toate filierele agricole pot deveni mult mai productive și au capacitatea de a intra pe o piața competitivă dacă vor aplica măsuri de tehnologizare a proceselor de producție. Una dintre aceste filiere este zootehnia, care „nu poate fi productivă fără tehnologie: drone, tractoare inteligente și așa mai departe”, spune ea.

În plus, economista susține că viitorul omenirii și al agriculturii ține de biotehnologie, iar peste 80% din viitorul agriculturii ține de biotehnologie și genetică.

La ideea de dezvoltare din punct de vedere tehnologic a adăugat și Laszlo Beczek, spunând că agricultura se poate dezvolta doar fără utilizarea de pesticide, și prin digitalizarea fermelor.

Biodiversitatea, un punct important în viitorul agriculturii românești

Daniel Botănoiu, conilider de stat în Cancelaria prim-ministrului Agriculturii susține că la noi în țară, biodiveristatea este un punct foarte important, și avem un nivel mai dezvoltat comparativ cu statele memebre ale Uniunii Europene.

„Biodiversitatea în România există. De la 700 de grame de pesticid utilizat în România, la circa 9 kilograme, cât se folosește în statele vecine, eu zic că e eco. Bunele practici agricole sunt respectate”, mai spune Botănoiu. 

Însă, un alt punct important pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură, domeniu care în trecut asimila aproximativ 80% din investițiile țării, este plata muncitorilor. Potrivit lui Botănoiu, în 2007 agricultorii erau plătiți cu o treime din cât se încasa la acel moment în orice altă industrie, iar în 2017 un angajat din această industrie era remunerat cu doar 50% din suma pe care o primeau în general alți angajați din celelalte domenii.

Astfel, el spune că „este important să creștem poziția fermierului în lanțul valoric. Nu putem să depășim obstacolele decât prin investiții agroalimentare. România a făcut pași suficienți în industria agroalimentară, iar acum este important să ne ducem spre zootehnie”.

Dezvoltarea vine din zootehnie și industria alimentară

„Cred că România a făcut paşi suficienţi în ceea ce înseamnă sectorul vegetal. Acum, important este să ne ducem către zootehnie şi industria alimentară, pentru că exportăm 12 milioane de tone materie primă, în condiţii normale, importăm 5 milioane de tone şi avem un deficit de 6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că exportăm grâu şi importăm biscuiţi. Lucrul acesta nu poate să se realizeze decât dacă există nişte politici publice. Sigur, strategii, legi, viziuni, o să le vedeţi peste tot. Cred că sunt ministerele pline cu aşa ceva. Numai că o politică publică asumată de toţi decidenţii politici înseamnă continuitate. Dacă s-a schimbat Guvernul, nu te apuci să faci biciclete în loc de irigaţii şi nu te apuci să faci industrie alimentară când vegetalul sau zootehnia au fost abandonate. Ele trebuie prioritizate şi continuate, astfel încât să poţi să ajungi până la capăt cu aceste obiective”, a menţionat Daniel Botănoiu.

Potrivit acestuia, un alt lucru important este cel legat de competitivitate, motiv pentru care ar trebui schimbată mentalitatea, astfel încât "să ne uităm mai mult către piaţă, ceea ce cere, pentru că la ora actuală, şi în general, cumpărătorul este stăpânul afacerilor noastre".

„Nu poţi să produci dacă nu ai unde să vinzi, nu poţi să produci, să ţii pe stoc. Cred că trebuie să facem şi o mai largă diversificare şi vă dau exemplul meu. Eu, cu fermă vegetală, am trecut la legume. Câteodată e bine, câteodată e rău, dar am încercat să diversific pentru că nu întotdeauna vegetalul mi-ar fi adus resursele suficiente, astfel încât să pot să continui să şi investesc. Spuneam că este important să vedem aceste lucruri realizate, pentru că ele ţin practic de competitivitatea noastră, ţin de modul nostru de a realiza şi de a menţine locurile de muncă în rural, de a menţine peisagistica, biodiversitatea”, a adăugat Botănoiu.

Totodată, el consideră că „este important să avem acest obiectiv atins, cel de schimbare generaţională, pentru că un sat nu poate rezista fără tineri în el. Că ei vor fi instalaţi sau sunt deja instalaţi şi trebuie susţinuţi, este important să existe acest obiectiv".

„Exportăm grâu și importăm biscuiți”

Forin Ciolacu, Directorul Executiv al Clubului Fermierilor Români susține că la acest moment România este extrem de slabă în ceea ce privește dezvoltările în agricultură și energie, comparativ cu statele membre din Uniunea Europeană.

În plus, acest lucru este accentuat și prin cantitățile de produse care se importă și se exportă anual din țară. Potrivit lui Botănoiu, România exportă la acest moment o cantitate mult prea mică, comparativ cu cât importă. 

Când vine vorba de cerale și produse agroalimentare realizate din cereale, „România exportă circa 2 milioane de tone și importă 5 milioane de tone, deci practic exportăm grâu și importăm biscuți”, spune consiliderul de stat.