Afacerile cu „fonduri“, un tărâm mișcător. Câte firme rămân pe piață după 5 ani. Sfaturi de la un consultant
0Proiectele finanțate cu bani de la stat sau de la Uniunea Europeană rămân o atracție pentru români, puțini sunt, însă, cei care reușesc să mențină pe piață afacerea. Care ar fi motivele.
Ai o idee de afacere, te adresezi unui consultant, afli dacă poate fi sau nu finanțată și te pui pe treabă. Lucrurile, deși par simple, în practică au devenit deosebit de complicate.
Pe de o parte birocrația, culmea, s-a accentuat în ultimii ani, spun consultanții, astfel că e aproape imposibil să parcurgi drumul spre accesarea de fonduri nerambursabile de unul singur (chiar dacă sunt cărți și site-uri care îți spun că poți să faci asta), iar pe de alta, dacă nu ai expertiză în domeniul în care te-ai aventurat, e deja o performanță în sine să funcționezi și după perioada de implementare a proiectului.
Aproximativ 20% dintre firmele astfel intrate pe piață sunt profitabile și la cinci ani de la primirea finanțării, spune consultantul Dan Gabriel Ieremia. Cei mai mulți întreprinzători se mulțumesc să rămână cu investițiile finanțate prin proiect, alții „trag” cât pot în perioada de implementare și renunță de îndată ce o pot face, se mai întâmplă și ca firma să fie cedată cu tot cu obligații în perioada de implementare, cei care rămân pe piață și se dezvoltă fiind cei care se și pricep la ce vor să facă.
Accesarea fondurilor, partea cea mai simplă
Deși demersul birocratic este și mai complicat acum, spune consultantul, iar asta pentru că de-a lungul anilor „s-a forțat nota de destul de multe ori acolo unde s-a putut”, partea de accesare a fondurilor este cea mai simplă din întregul demers. Problemele și nervii cresc însă pe măsură ce începe implementarea.
„Suntem mult-mult peste ceea ce se cere la nivel european. Ca exemplu, dacă la nivel european pot să dau o declarație pe propria răspundere că am fost într-o delegație și să pun în spate factura, la noi trebuie un dosar întreg: semnătura, ștampila de unde am fost, la ce ore am fost, poze să se vadă foarte clar, credibilitatea celor care fac activități pe proiecte, în fața ministerelor, nu prea mai există”, spune consultantul.
Astăzi firmele care oferă consultanță s-au înmulțit, iar pentru bani e „bătaie”, astfel că a ajuns să conteze din ce în ce mai puțin ce vrei să faci, ce plus aduce ideea ta, atâta timp cât respecți anumiți indicatori. Hibele unui proiect se vor simți, în schimb, la implementare, mai ales acolo unde beneficiarii rămân pe cont propriu și trebuie să atingă țintele asumate.
Sunt anumite axe de finanțare în care se ajunge la bani mai ușor, cum sunt programele pentru start-up-uri, însă și aici implementarea este proba de foc.
„Sunt în general destul de multe beneficii pentru start-up-uri, este și acolo un pic de birocrație, dar este mai ușor de accesat. Doar că nu prea există o continuitate după. Bun, ai primit bani, ți-ai făcut un star-up, ai angajat atâția oameni, ți-ai luat echipamente, iar de aici descurcă-te! Pe anumite proiecte se oferă sprijin o perioadă de timp. Dar pe cele guvernamentale, de exemplu, e pe principiul – ia banii și descurcă-te!”, a precizat Ieremia.
Pe perioada pandemiei, sprijin aproape inexistent
„Inflația” de firme, multe dintre ele finanțate cu fonduri nerambursabile, nu a dus la îndeplinirea indicatorilor pe care România îi are în plan. Suntem în continuare sub media europeană la numărul de firme la 1.000 locuitori, iar faptul că românii nu au o educație antreprenorială solidă și nu primesc nici sprijin să facă primii pași și-a spus cuvântul.
„Foarte multe firme se închid acum, mult mai multe ca în alți ani, pentru că nu funcționează, iar pe perioada pandemiei sprijinul statului pentru cei care implementau proiecte a fost aproape inexistent. Singurul ajutor a fost pe perioada stării de urgență, două luni, când li s-a spus: <Bun, nu-i problemă dacă în perioada asta angajații nu vin la lucru>. Pentru că toată lumea, dacă a obținut finanțare, are de ținut doi-trei ani angajați. Când s-a intrat în stare de alertă s-a cam uitat, multe dintre firme au continuat și pe starea de alertă să fie obligate să fie închise. Au fost practic închiși, dar în același timp obligați de minister să mențină angajații. Nu funcționăm, dar plătim salarii, altfel dăm banii înapoi”, a explicat consultantul cât de mult s-au complicat lucrurile, în anii pandemici, pentru cei aflați la început de drum, mulți fără pic de experiență într-o firmă.
Experiențele sunt diferite în funcție de domeniul în care se activează. În agricultură, spune consultantul, banii se accesează mai ușor, în schimb procesul e foarte strict în perioada de implementare, când pot fi făcute foarte puține modificări dacă apar situații neprevăzute. În timp ce în alte sectoare e mai complicat să primești banii, dar procesul de implementare este mai maleabil.
De ce e nevoie pe lângă o idee de afacere bună
Astăzi banii cu care se finanțează proiectele sunt orientați, spune consultantul, spre domenii care aduc cele mai mari venituri la buget. Sunt 28-29 coduri CAEN în această listă și ai zice că ai de unde alege. Domeniul IT se bucură de atenție, se finanțează și domeniile de producție etc. Nu este, însă, de ajuns să îți alegi din listă un domeniu, cu care, eventual, ai avut cândva tangență, și să speri că vei face profit.
„Eu mă laud că am așa raportul: nouă din zece oameni pleacă de la mine debusolați. Cel care rămâne este sigur că vrea să facă afacerea și să se înhame la tot procesul birocratic și e pregătit pentru tot ce urmează. Altfel, mulți vin cu idei: vreau să facem asta, și asta, și asta. Am avut persoane care mi-au venit cu listă, efectiv listă de câte 10-15 idei de afaceri, că asta pot să o fac acolo, asta acolo... Și zic: bun, tu ce știi să faci?”, a relatat consultantul cum decurg multe dintre discuții. Așa a întors, spune, mulți potențiali clienți din drum.
„Vin spunând: am auzit că se dau bani, vreau să fac și eu o afacere, spune-mi ce să fac! În general, când cineva vine cu <spune-mi ce să fac?>, îi spun: <Îmi pare rău, eu nu pot să-ți spun dacă poți să faci o afacere sau nu, pentru că nu știu ce cunoștințe ai, dacă ai mai lucrat, dacă ai o idee>. Nu pot eu să spun: <fă-te brutar, fă-te patiser, fă-te mecanic auto!> Tu știi ce experiență ai, iar dacă nu ai, tu știi dacă poți găsi oameni care se pricep să te ajute. Dar așa, doar ca să accesezi o finanțare și după să o închizi, nu e ceva rentabil”, spune consultantul.
Că nu există o rețetă-minune s-au convins în timp mulți temerari, chiar dintre cei care sperau că au pus mâna pe o afacere „la cheie” și care au fost obligați să renunțe.
„Un exemplu pe care pot să vi-l dau este cu spălătoriile auto cu fise. Toată lumea și-a făcut acum vreo doi ani spălătorie auto cu fise. Funcționează în principiu singure, nu ai mare treabă cu ele. Problema e că apar două-trei într-un sat mic și se „canibalizează”. De câte ori mergi să speli mașina când ai trei spălătorii auto, puse relativ una lânga alta, că doar acolo permite locația să-ți iei autorizațiile?”, exemplifică Ieremia.
O altă idee, încă „la modă”, este cea a fabricilor de peleți. Mulți vor s-o încerce, chiar dacă nu le este foarte clar de unde își vor procura materia primă, de exemplu.
Sunt însă, printre clienți, și persoane care accesează fonduri cu scopul clar de a face anumite investiții, de a cumpăra echipamente etc., chiar dacă e aproape evident că nu vor putea să susțină afacerea pe termen lung. Nici aceste „afaceri” nu sunt însă lipsite de zbateri, necesitând menținerea cel puțin pe perioada implementării.
Reporterul „Adevărul“ l-a întrebat pe consultantul Dan Gabriel Ieremia care este profilul antreprenorului care reușește.
„Să aibă în primul rând curaj, să știe foarte bine ce vrea să facă și să nu-i fie teamă că o să aibă multe piedici în cale. Dar în primul rând să aibă o idee foarte bine definită - <vreau să fac asta, m-am documentat> - și să fie deschis și la alte sugestii. Pentru că multă lume, când se gîndește la o afacere, vede doar ceea ce este strict legat de ea, nu vede și pe lângă ce ar mai putea să facă. Un exemplu: am avut în 2015 niște băieți care la o universitate din București au luat bani, 25.000 euro, ei voiau să facă tipărituri pe mașini. Li se părea că e o idee bună să facă autocolante pentru mașini și din asta să trăiască. Și le-am zis – bun, dar dacă tot luați banii ăștia și luați echipamente, nu vreți să luați și o imprimantă, ca să faceți și pliante, afișe, broșuri? Că, uite, în proiect trebuie să faci cu miile, să dai. Aveți o piață. Nu, domnule, noi vrem doar pe mașini, că atâta știm, atâta vrem. Și aici e o problemeă, te supraspecializezi și nu știi să faci altceva. Nu vezi că există și alte posibilități”, a mai spus consultantul.
De-a lungul anilor, afacerile care au trecut proba timpului au fost cele dezvoltate de oameni cu expertiză în domeniu, a mai spus consultantul, nicidecum cele copiate, care păreau sigure.
„În general cei care lucrau deja în domeniu, știau ce fac, ei au supraviețuit. Și apoi activitățile unde nu ai atât nevoie mare de oameni, pentru că și forța de muncă e o problemă constantă. (...) Sunt dintre cei pe care i-am ajutat în 2015, le-am dat bani, încă pe piață și merg bine. Chiar merg bine. Dar, la fel, unele care au fost închise în momentul în care s-a permis. Vreo 20% să zicem că merg bine. Restul scârțâie, sau au fost închise, sau și-au schimbat acționariatul, așteaptă să treacă timpul”, a mai spus Ieremia.
Se încarcă comentariile...
