Profitul operaţional al CEZ în România a scăzut cu 6,3% în primele nouă luni

Profitul operaţional al CEZ în România a scăzut cu 6,3% în primele nouă luni

Grupul CEZ deţine în România parcurile Fântânele (cu o capacitate instalată de 347,5 MW), Cogealac (252,5 MW), precum şi o serie de micro hidrocentrale, cu o capacitate totală de 18 MW FOTO Adevărul

Profitul operaţional al CEZ în România a scăzut în primele nouă luni cu 6,25%, la 109,07 milioane de euro, din cauza suspendării alocărilor de certificate verzi pentru parcul eolian Fântânele Vest. Grupul ceh deţine în România parcurile Fântânele (cu o capacitate instalată de 347,5 MW), Cogealac (252,5 MW), precum şi o serie de micro hidrocentrale, cu o capacitate totală de 18 MW.

Ştiri pe aceeaşi temă

În luna aprilie, grupul a anunţat că este dispus să vândă cele două parcuri eoliene din Dobrogea, dacă va primi o ofertă bună pentru acestea. Ulterior, în septembrie, directorul general al CEZ în România, Martin Zmelik, declara pentru Mediafax că grupul ar fi abandonat planurile de vânzare.
 
Pe segmentul de producţie şi trading, CEZ a raportat un profit în România înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de 1 miliard de coroane (36,35 milioane euro) în primele nouă luni, la jumătate comparativ cu un profit de 2 miliarde de coroane în aceeaşi perioadă anul trecut.
 
Suspendarea alocării unor certificate verzi pentru parcul eolian Fântânele Vest a avut un impact negativ de 800 de milioane de coroane (29,1 milioane de euro), iar preţurile mai mici ale certificatelor verzi au afectat rezultatul cu 200 de milioane de coroane (7,3 milioane de euro), se arată într-un raport al grupului ceh.
 
„În ciuda cooperării totale a CEZ, guvernul român nu şi-a onorat angajamentul de a emite o ordonanţă prin care să se asigure că certificatele verzi pentru parcurile Fântânele Vest şi Cogealac vor fi remise înaintea aprobării de către Comisia Europeană a alocării acestora“, potrivit raportului.
 
O decizie din iunie 2013 a Guvernului vizând producătorii de energie regenerabilă a condus la amânarea a acordării celui de-al doilea certificat verde pentru parcurile eoliene deţinute în România de CEZ şi a suspendat acordarea primului certificat verde pentru parcul Fântânele Vest începând din noiembrie anul trecut, decizie determinată de o întârziere datorată Comisiei Europene într-un proces de notificare.
 
„În septembrie, Guvernul a decis că situaţia necesită promulgarea unei noi legi. Proiectul de lege a fost aprobat pe 7 octombrie şi a fost trimis Parlamentului pentru aprobare. Cu toate acestea, Parlamentul nu va întreprinde nicio acţiune până după alegerile prezidenţiale“, se arată în raport.
 
Preţul certificatelor verzi a scăzut la minimul legal de 130 de lei după decizia din primăvară a Guvernului de a reduce cota de achiziţie pentru furnizorii de electricitate destinată consumatorilor casnici, notează CEZ.
 
Grupul ceh menţionează că România se va alătura, începând cu 19 noiembrie, proiectului de cuplare a pieţelor spot de energie electrică din Cehia, Slovacia şi Ungaria, tranzacţiile zilnice urmând să fie efectuate pe baza alocărilor implicite a capacităţilor transfrontaliere de energie electrică.
 
Producţia de electricitate a CEZ în România a scăzut cu 9% în primele nouă luni, la 0,851 TWh, din cauza condiţiilor eoliene nefavorabile în primele două luni ale anului. Pentru întregul an, CEZ estimează o producţie a parcurilor eoliene din România de circa 1,2 TWh, cu 3% mai puţin faţă de anul trecut.
 
Pe distribuţie şi vânzare, profitul operaţional al CEZ a crescut cu 60%, de la 1,2 miliarde de coroane în primele nouă luni anul trecut la 2 miliarde de coroane (72,7 milioane de euro) în perioada ianuarie-septembrie din acest an.
 
Vânzările de electricitate către consumatorii casnici au crescut cu 3% în intervalul menţionat, la aproape 1,12 TWh, dar cantitatea totală de electricitate distribuită consumatorilor finali a scăzut cu 3%, la 4,68 TWh.
 
Rezultatul pe segmentul de distribuţie şi vânzare a fost influenţat pozitiv de încasările datoriilor restante de la CFR şi Poşta Română, în timp ce costurile suplimentare asociate noii taxe pe construcţii speciale au avut un impact negativ de 100 de milioane de coroane (3,63 milioane de euro).
 
La nivel de grup, profitul EBITDA a scăzut cu 15% în primele nouă luni, la 54,7 de miliarde de coroane (1,98 miliarde de euro), pe un declin al veniturilor cu 9%, la 147 miliarde de coroane (5,34 miliarde de euro), în timp ce profitul net a coborât cu 38%, la 19,6 miliarde de coroane (712 milioane de euro). 

Mai puteţi citi:
 
Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta spun doar jumătăţi de adevăr în scandalul privind subvenţiile acordate energiei regenerabile, iar adevărata problemă o constituie posibilitatea închiderii unor capacităţi din industrie, minerit şi energie.
 
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că a promulgat Legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă 57/2013 privind certificatele verzi, menţionând că aşteaptă acum cu nerăbdare scăderea preţurilor la energie electrică.
 
Protestele sindicaliştilor din industrie au continuat joi cu pichetarea Palatului Victoria, după ce miercuri au protestat în faţa sediului Curţii Constituţionale, cerând soluţionarea urgentă a ordonanţei de urgenţă privind producerea energiei din surse regenerabile, oprirea suprataxării energiei electrice şi liberalizarea rapidă a preţului la gaze naturale. Aceştia au fost chemaţi marţi din nou la discuţii la Guvern, alături de patronate.
 
Liberalizarea preţurilor la producţia internă de gaze naturale va duce la scăderea cu 50% a industriei, ceea ce înseamnă pierderea a 525.000 de locuri de muncă, creşterea cu 4% a şomajului şi dispariţia a 6,3 miliarde de euro din Produsul Intern Brut (PIB) al României, potrivit unui studiu Deloitte, prezentat de către Valeriu Binig, director pe probleme de energie în cadrul firmei de consultanţă.

Proprietarii fabricii de pompe Aversa au trimis o înştiinţare oficială către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) prin care solicită daune de un milion de euro şi au anunţat intenţia de a depune plângere penală împotriva lui Stan Popa - şeful instituţiei, şi a lui Matei Gheorghe – administratorul special al companiei.
 
Compania petrolieră Rosneft, controlată de statul rus, urmează să preia o participaţie indirectă semnificativă la Pirelli, după ce a ajuns la un acord cu un grup de acţionari ai producătorului italian de anvelope.

 

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările