Înainte să lucrez ca Marketing Manager pentru un birou de avocaţi româno-elveţian, specializat în domeniul proprietăţii intelectuale, nu m-aş fi gândit niciodată cât de important este să cunoşti, ca om de Marketing, Comunicare sau Branding aspecte de bază care ţin de mărci, drepturi de autor, design industrial şi chiar brevete. Şi dacă tot am aflat eu, mi se pare foarte important să afle şi alţii din industrie. Aşa că l-am provocat pe Paul Cosmovici, Managing Partner Cosmovici IP, să îmi răspundă la cele mai importante întrebări pe care le-ar putea avea un profesionist în domeniul MarCom. Iar dacă nu ai timp să citeşti, poţi asculta aici întreaga discuţie cu Paul.

În primul rând, studiază puţin domeniul Proprietăţii Intelectuale

Avocaţii de IP se lovesc des de persoane din departamentul de Marketing care nu cunosc noţiunile de bază legate de mărci deşi lucrează cu ele. De exemplu, un brand poate fi format din trei sau patru feluri de mărci diferite: numele brandului poate fi înregistrat sub forma unei mărci verbale (cum se aude) sau combinate - numele şi logo-ul - caz în care poate fi protejată inclusiv culoarea folosită în logo. De asemenea, în cazul produselor se protejează designul etichetelor şi inclusiv forma ambalajelor dacă acestea sunt create exclusiv pentru un brand.

Cel mai mare risc la care se expun oamenii de Marketing atunci când iau decizia creării unui brand nou este legat de protecţia brandului respectiv. Pentru că există posibilitatea, dacă nu se verifică înainte, ca brandul să semene foarte tare cu un altul deja existent pe piaţă şi în momentul depunerii să primească contestaţii şi să nu poată fi înregistrat ca brand.

Dacă eu reprezint o agenţie de content şi creez texte, vizualuri, video-uri pentru clienţi, care sunt lucrurile la care ar trebui să fiu atentă pentru a nu atrage consecinţe care ţin de IP?

Noi vedem două probleme recurente: se iau imagini, text, filme şi se mută pe alte site-uri fără să se întrebe măcar proprietarul site-ului dacă e de acord şi se utilizează imagini/muzică de pe anumite site-uri care le oferă în mod gratuit, dar nu se citesc cu atenţie termenii şi condiţiile care spun de multe ori dacă e utilizare comercială trebuie să plăteşti şi în ce condiţii.

Dacă o agenţie de PR creează un concept de eveniment pentru un client, cum se poate asigura că poate folosi acelaşi concept şi pentru alt client?

Se discută de la început dacă clientul are exclsivitate pe acel concept sau nu şi în ce condiţii. Dacă această discuţie nu are loc de la început, în mod normal fiind plătit proiectul ar trebui să fie cedat complet clientului. 

Cum îţi poţi proteja ideile atunci când mergi în pitch?

Se depune tot pachetul de idei la ORDA în România, la Oficiul de Copyright în SUA, în Franţa - la INPI. Când sunt depuse documentele la pitch ar trebui sa existe cât mai multe semnale că ideile respective sunt protejate: număr de înregistrare la ORDA, disclaimer care să atragă atenţia că respectivele idei sunt protejate.

Dacă se întâmplă să copieze cineva acele idei se reglează comercial. De cele mai multe ori se negociază sume de bani, rar dai în judecată o companie care poate să îţi fie client peste un timp.

În foarte multe cazuri pe care le-am văzut nu era făcută protecţie înainte. Se pune pe masă conţinutul şi nu se atrage atenţia de la bun început că acele idei sunt protejate.

Instrumentele hardware+software cu AR/VR pe care agenţiile au început deja să le folosească destul de mult pot fi şi ele protejate. În AR sunt de multe ori elemente care se suprapun pe ce vezi pe ecran şi aici ar trebui acordată o atenţie sporită la faţadele clădirilor sau la imaginile peste care se suprapun elementele AR. La realitatea virtuală e necesar ca agenţia care foloseşte tehnologia să aibă toate drepturile de la desenatori/creatori care au făcut designul. Şi de asemenea, pentru muzica folosită ar trebui să existe drepturile de proprietate intelectuală.