Gabriel Resources pregăteşte să dea în judecată România la curtea de arbitraj de la Viena. Tribunalul Covasna a anulat recent planul urbanistic zonal

Gabriel Resources pregăteşte să dea în judecată România la curtea de arbitraj de la Viena. Tribunalul Covasna a anulat recent planul urbanistic zonal

Exploatarea de la Roşia Montană ar fi cea mai mare din Europa dacă va fi pornită

Compania canadiană Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva României în care va cere despăgubiri de miliarde de dolari, după ce a încercat fără succes în ultimii 15 ani să dezvolte proiectul minier Roşia Montană, scrie publicaţia canadienă The Globe and Mail, citată de Mediafax.

Gabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei.
 
Compania a anunţat că ar putea concedia în mai circa 80% din cei 400 de angajaţi, în prezent aflaţi în şomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează.
 
Vot vital în 7 mai
 
Gabriel Resopurces, listată la Toronto dar condusă de la Londra, nu se aşteaptă la progrese semnificative în curând. Camera Deputaţilor din Parlamentul României va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţând astfel pornirea acestuia.
 
Compania nu se aşteaptă, însă, la un vot favorabil, în parte din cauza opoziţiei încă puternice a opiniei publice faţă de proiectul minier şi utilizarea procesului de extracţie folosind cianură. Momentul este de asemenea important, notează The Glode and Mail. Întrucât proiectul de lege ocupă ultima poziţie pe ordinea de zi, există o probabilitate ridicată ca şedinţa parlamentară să se încheie fără să se ajungă la votul care priveşte Roşia Montană.
 
Gabriel Resources a ameninţat în septembrie anul trecut că va da în judecată autorităţile române pentru până la 4 miliarde de dolari din cauza „multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii“, mai scrie The Glode and Mail.
 
„Cazul nostru este foarte solid şi vom fi foarte clari că efortul României de a atrage investiţii străine va avea de suferit foarte mult“, declara anul trecut Jonathan Henry, directorul executiv al Gabriel Resources.
 
Istoria protestelor anti-RMGC
 
Senatul a respins în noiembrie proiectul de lege care ar fi declarat exploatarea de la Roşia Montană ca fiind de „interes public extraordinar“, după proteste masive împotriva proiectului. Una dintre prevederile proiectului era ca societatea care dezvolta proiectul, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) să facă exproprieri în numele statului. De asemenea, autorităţile se obligau să acorde RMGC avize şi autorizaţii de fiecare dată când acestea ar fi fost anulate în justiţie. 
 
În fine, la audieri, reprezentanţii Institutului Geologic Român au afirmat că societatea a făcut fals în acte privind o serie de falii din zonă. Academia Română se opune şi ea proiectului, pentru că ar distruge patrimoniul istoric şi cultural. Un raport al universităţilor Oxford şi Leicester arăta că Roşia Montană are potenţial de a fi conservată ca sit UNESCO. Proiectul nu oferea detalii nici ce se va întâmpla cu restul de metale rare, prezente în zăcământ în cantităţi mari.
 
Ulterior, protestele au continuat până când a fost respins şi un nou proiect pentru legea minelor, după ce foarte multe prevederi din legea destinată iniţial proiectului Roşia Montană au fost copiate în noul proiect al legii minelor.
 
Pe urmă, premierul Victor Ponta a trasat lui Andrei Gerea – ministru al Economiei la acea dată – sarcina de a veni cu un nou proiect de lege a minelor. Acesta nu a mai ajuns la dezbateri, după ce USL s-a rupt, iar liberalii au ieşit de la guvernare. Acum portofoliul Economiei este ocupat de către Constantin Niţă, fost ministru delegat pentru Energie. În schimb, la Ministerul Mediului se regăseşte udemeristul Attila Korodi, care a dat o serie de declaraţii prea puţin încurajatoare pentru proiect.
 
Tribunalul a anulat planul urbanistic zonal
 
Opozanţii proiectului minier de la Roşia Montană au mai câştigat o bătălie în războiul demarat în justiţie împotriva instituţiilor statului român, care au eliberat avize pentru investiţia din Munţii Apuseni. Tribunalul Covasna a anulat în data de 15 aprilie avizul de mediu emis de Agenţia de Protecţie a Mediului Sibiu pentru planul urbanistic zonal - zona de dezvoltare industrială Roşia Montană. Decizia nu este,  însă, definitivă.
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. 
 
Cine sunt acţionarii din spatele proiectului
 
Acţionarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%) - investitor în industria aurului, grupul BSG Capital (16%) - controlat de omul de afaceri israelian Beni Steinmetz, cunoscut în principal pentru afaceri cu diamante în Africa; gigantul minier Newmont (13%); fondul de hedging Baupost Group (13%) - controlat de miliardarul american Seth Klarman şi fondul de hedging Paulson & Co. (10%) - controlat de miliardarul american John Paulson. Acţiuni reprezentând 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursă.
 
Mai puteţi citi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările