ANALIZĂ Cinci judeţe domină industria IT din România şi generează 90% din venituri. Firmele străine, în topul companiilor

ANALIZĂ Cinci judeţe domină industria IT din România şi generează 90% din venituri. Firmele străine, în topul companiilor

Industria IT, unul dintre pilonii principali ai economiei româneşti, are în prezent cinci centre relevante din punctul de vedere al rezultatelor financiare, potrivit unui studiu realizat de Termene.ro, platforma care oferă informaţii actualizate în timp real despre firmele din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Astfel, aproape 90% din veniturile generate de industria activităţilor de servicii în tehnologia informaţiei (IT) sunt concentrate în centre coagulate în jurul a cinci judeţe din România, iar restul de 37 de judeţe generează mai puţin de 11% din valoarea întregului domeniu.

Cel mai important centru IT din România este cel format în jurul regiunii Bucureşti – Ilfov, care generează peste jumătate din veniturile domeniului, urmată de cel coagulat în judeţul Cluj, cu aproape 20% din venituri. Alte trei centre de IT relevante sunt coagulate în judeţele Timiş şi Iaşi, cu 5% din veniturile domeniului şi în judeţul Braşov, cu 3% venituri.

Din punctul de vedere al evoluţiei veniturilor generale ale întregului domeniu, deşi procentual firmele din domeniul IT cu sediul în judeţul Cluj au înregistrat o creştere de peste 63% în anul 2018 raportat la anul 2016, iar cele din judeţul Iaşi de peste 66% în acelaşi interval de timp, cu doar 16% creştere a veniturilor, regiunea Bucureşti – Ilfov continuă să-şi mărească uşor discrepanţa faţă de acestea. Creşterea valorică înregistrată de companiile din regiunea Bucureşti – Ilfov în ultimii doi ani este de peste 1,8 miliarde de lei, fiind superioară celei din judeţul Cluj – 1,6 miliarde lei şi incomparabil superioară celei din restul judeţelor dezvoltate: Iaşi 449 milioane lei, Timiş 392 milioane lei şi Braşov 109 milioane lei.

„Ca antreprenor şi fondator al unei companii de tip SaaS (software as a service), sunt preocupat să măsor impactul firmelor de tehnologie româneşti şi multinaţionale. Industria autohtonă de tehnologie a devenit o locomotivă pentru creşterea economică şi reprezintă un punct central al mediului de business: potrivit datelor noastre, avem pe piaţa romanească peste 16.000 de firme de software, într-o creştere accelerată faţă de anii anteriori”, a declarat Adrian Dragomir, CEO Termene.ro.

În ciuda creşterilor înregistrate de companiile din domeniul IT, riscul ca o parte dintre acestea să intre în insolvenţă este real şi trebuie luat în calcul de orice furnizor din industrie care urmăreşte să aibă o afacere profitabilă. Astfel, din punctul de vedere al riscului de intrare în insolvenţă, judeţul cu cele mai puţine firme în această situaţie este Cluj, unde doar aproximativ 28% din firme au acest risc, pe când la polul opus se află firmele din regiunea Bucureşti – Ilfov, cu aproximativ 32,7% firme.  Celelalte 3 judeţe se află între aceste valori,  30,7% în judeţul Timiş, 31,6%  în judeţul Iaşi şi 32,2% în judeţul Braşov.

Firmele străine domină topul companiilor din industria IT

Un alt element important pe care studiul Termene.ro îl scoate în evidenţă este faptul că doar o companie are capital majoritar românesc din top 25 companii din domeniul IT în funcţie de cifra de afaceri obţinută, iar restul de 24 sunt deţinute de companii sau de persoane fizice de altă naţionalitate. Cele mai multe companii de top din România au capital majoritar american (6),  pe locul doi se află  cele cu capital majoritar olandez (5), iar locul 3 este împărţit între cele cu capital majoritar  britanic, francez şi german (câte trei fiecare).

Cele 25 companii de top din industria IT generează aproape o treime din veniturile întregului domeniu, restul de peste 16.500 de entităţi generând restul de două treimi din venituri.

Foarte mulţi antreprenori noi în IT

Din punctul de vedere al trendului, industria IT a luat amploare în România începând cu anul 2004, primul an în care s-au înfiinţat peste 600 entităţi şi după un scurt declin cauzat de criza financiară din anii 2009 – 2010, şi-a atins apogeul în anul 2017, când au fost înfiinţate peste 2.600 de astfel de companii. Al doilea an în funcţie de numărul de companii înfiinţate a fost 2018, cu aproximativ 2.200 de companii, iar al treilea a fost anul 2016 cu aproximativ 1.600 companii. Practic, dintre cele aproximativ 16.600 de companii de IT care activează în prezent în mediul de afaceri din România, peste o treime au fost înfiinţate în ultimii 3 ani.

Deşi numărul firmelor din industria IT  a crescut accelerat, cele mai competitive companii rămân tot cele înfiinţate înainte de anul 1997. O companie înfiinţată în perioada 1991 – 1997 are în medie o cifră de afaceri de peste 6 milioane de lei, pe când una înfiinţată în perioada pre – aderare la NATO (1998 – 2004) aproximativ 3,2 milioane de lei. Companiile înfiinţate în intervalul 2005 – 2011 au cifre de afaceri medii de aproximativ 1,4 milioane de lei pe când cele cu o vechime mai mică de 7 ani (2012 – 2018) au cifre de afaceri medii de doar puţin peste 0,5 milioane lei. În cazul profitabilităţii situaţia este diametral opusă, firmele nou înfiinţate au o profitabilitate medie de 16,8% pe când cele înfiinţate în intervalul 1998 – 2004 o au doar la jumătate – 8%.  Firmele înfiinţate în perioada 1991 – 1997 au cea mai mica profitabilitate – 7%, iar cele înfiinţate în perioada 2005 – 2011 au o profitabilitate de aproximativ 12%.

O profitabilitate de 10% în cazul unei companii cu cifra de afaceri de 100 lei înseamnă  10 lei profit pe când o profitabilitate de 1% în cazul unei companii cu cifra de afaceri de 100.000 lei înseamnă 1.000 lei profit. Cu toate acestea, în cel de-al doilea exemplu, în cazul unui client rău platnic este nevoie de 99 de clienţi care îşi respectă obligaţiile de plată pentru ca firma în cauză să-şi păstreze în continuare operativitatea, iar în cazul primului exemplu de 10 clienţi care îşi respectă obligaţiile de plată pentru recuperarea presupusului prejudiciu. 

Potrivit Termene.ro, chiar dacă o firmă are riscul ca doar unul din cinci clienţi să întârzie cu plata, riscul acela există şi are potenţialul ca la un moment dat să se producă şi să pericliteze operativitatea afacerii. Astfel, un client care nu plăteşte la timp forţează furnizorul să întârzie, de asemenea, plata colaboratorilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: