„Trandafirii roşii“, un spectacol-lectură, ce sărbătoreşte 100 de ani de teatru clujean

„Trandafirii roşii“, un spectacol-lectură, ce sărbătoreşte 100 de ani de teatru clujean

"Trandafirii roşii", spectacol-lectură, la Teatrul Naţional din Cluj

Teatrul Naţional din Cluj-Napoca sărbătoreşte o sută de ani de existenţă şi prin Festivalul Întâlnirile Internaţionale, "Împreună", care se desfăşoară până duminică la Cluj.

Ştiri pe aceeaşi temă

Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca organizează, între 9 şi 13 octombrie, Festivalul Întâlnirile Internaţionale de la Cluj, sub semnul "Împreună". Festivalul se află la cea de-a noua ediţie. Teatrul Naţional din Cluj-Napoca sărbătoreşte o sută de ani de existenţă ca instituţie de cultură emblematică, reprezentativă pentru scena românească transilvană. La 1 decembrie 1919, la un an de la Marea Unire, s-a deschis prima stagiune românească la Cluj, împlinindu-se astfel nu doar visele unor oameni de cultură importanţi, ci şi ale oamenilor de rând care îşi doreau mai mult decât orice libertatea de exprimare şi accesul la cultură în limba română.

Pentru a marca premiera, joi, a fost un spectacol lectură  cu "Trandafirii roşii" – poem dramatic în trei acte, în versuri, de Zaharia Bârsan. De numele lui Zaharia Bârsan se leagă mai multe volume de poezii, povestiri, piese de teatru şi memorialistică. Slujitor al Thaliei, actor şi director de scenă, este ctitor al teatrului românesc din Transilvania, primul director al Teatrului Naţional din Cluj (înfiinţat în 1919). Se face ziuă (1914), Trandafirii roşii (1915), Domnul de rouă (1938) sunt creaţiile sale dramatice cele mai reprezentative, Opera a unui „imaginativ”, a unui „visator”, care adesea evoluează spre miraculos şi fantastic, capodopera "Trandafirii roşii" reflectă plenar tendinţa romantică dominantă a poeziei şi teatrului lui Zaharia Bârsan. Un romantism epigonic, desigur, dar proaspăt înca, cu preferinţe pentru simbol şi mit, un romantism clasic, în sensul definiţiei lui Tudor Vianu, iar autorul poemului dramatic un „romantic echilibrat” (I. Ceuca).

Dincolo de toate provocările istoriei, dragostea pentru teatru ne-a unit şi ne-a împrospătat mereu voinţa şi puterea de a crede, împreună, într-o lume înnobilată prin artă. Împreună dorim să sărbătorim cultura română în Clujul multicultural, şi o vom face alături de personalităţi importante din lumea teatrului, din ţară şi din străinătate: Robert Cohen, Roberto Bacci, Dana Rufolo, Dino Mustafic, José Gabriel López Antuñano, Tomasz Kubikowski, Alexa Visarion, Ion Bogdan Lefter, Nicolae Prelipceanu, Florica Ichim, Elena Săvulescu Voudouris, spune regizorul Mihai Măniuţiu (foto), director din 2010 al Teatrului Naţional din Cluj.

Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca îşi întâmpină publicul cu bucuria de a-i putea oferi producţii teatrale şi proiecte culturale conexe de înaltă ţinută artistică, precum şi conectarea directă a acestora la fenomenul artelor spectacolului la nivel naţional şi internaţional. Ne propunem şi reuşim astfel, printr-o abordare contemporană a dramaturgiei noi şi clasice, promovarea culturii române, europene şi universale, precum şi creşterea gradului de dezvoltare socio-umană a comunităţii clujene, în contextul multiculturalităţii locale specifice.

"Dorinţa noastră de a elabora şi realiza spectacole şi evenimente teatrale la un nivel cât mai înalt, modern, în pas cu maturitatea artistică internaţională, este continuu justificată de prezenţa unui public numeros şi exigent. Varietatea şi calitatea producţiilor de la Sala mare precum şi din cele două săli Studio permit astfel nu numai creşterea gradului de acces şi participare a publicul la cultură, ci şi promovarea valorilor culturale şi spirituale româneşti, atât în dinamica socio-umană şi intelectuală clujeană specific multiculturală, cât şi în cea naţională şi internaţională", subliniază directorul.

Aplauze pentru "Clasa noastră"

Întâlnirile Internaţionale de la Cluj – Împreună constituie un prilej pentru a fi prezentate cele mai recente producţii proprii, care vin cu un nou suflu teatral, aducând în scenă adaptări ale unor texte de referinţă: Chiritza în Concert, spectacol-concert de Ada Milea după Vasile Alecsandri şi Matei Millo, Cel mai iubit dintre pământeni, după romanul lui Marin Preda, în regia lui Tudor Lucanu, Furtuna de William Shakespeare, în regia lui Gábor Tompa. Porno de Visky András în regia lui Răzvan Mureşan este un text ce readuce în atenţie perioada din istoria României când politicul dorea o „acaparare a vieţii noastre intime“ şi avea ambiţia ca de a-i „deveni în totalitate o proprietate“.

Alte spectacole vor confrunta spectatorul cu problemele existenţei cotidiene: Il Nullafacente (Aleg să nu fac nimic) de Michele Santeramo în regia lui Roberto Bacci, Moarte şi reîncarnare într-un cowboy de Rodrigo García în regia lui Andrei Măjeri, OST (Organic Sound Twist, spectacolul de teatru-dans conceput de Andrea Gavriliu.

Joi seară a putut fi văzut şi spectacolul "Clasa noastră" de Tadeusz Słobodzianek în regia lui Bocsárdi László – laureat cu Premiul UNITER în 2016 pentru Cel Mai Bun Spectacol, reprezentând o dureroasă pagină din istoria orăşelului polonez Jedwabne –, precum şi primul episod din seria Procese la teatru – Hamlet în regia lui Ionuţ Caras. REACTOR de Creaţie şi Experiment va fi prezent cu creaţia colectivă 99,6% şi Micul nostru centenar de Maria Manolescu în regia lui Dragoş Alexandru Muşoiu. Pe întreaga durată a festivalului va fi deschisă expoziţia Plimbări printr-un secol de teatru clujean, unde spectatorii se vor putea întoarce în timp, parcurgând şi recompunând prin documente, fotografii, costume şi proiecţii, istoria Naţionalului clujean, a clădirii teatrului şi a Clujului ultimului veac. Programul festivalului va fi completat cu un omagiu adus regizorului american Robert Cohen, care va fi prezent la eveniment.

Clădirea Teatrului Naţional din Cluj-Napoca este sediul companiei Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ şi al companiei Opera Română din Cluj. La îndemnul lui Tiberiu Brediceanu, clădirea a trecut în patrimoniul Consiliului Dirigent Român la data de 14 mai 1919, când a fost preluată de Onisifor Ghibu. La acea vreme Onisifor Ghibu ocupa funcţia de secretar general pentru resortul Instrucţiunii şi Artelor din cadrul Consiliului Dirigent Român. În acelaşi timp, Teatrul Maghiar a fost mutat în clădirea de pe strada Emil Isac, aproape de Parcul Central şi râul Someş, în care funcţionează şi în prezent.

Prima reprezentaţie în limba română în clădirea Teatrului Naţional din Cluj a avut loc la 14 mai 1919, iar primul spectacol al companiei de limba română din Cluj a avut loc 1 decembrie 1919, marcând un an de la Marea Unire.

În 1990, în nişele de pe faţada clădirii au fost amplasate statuile „Thalia” şi „Eutherpe”, opere ale sculptorului Vasile Rus-Batin.

Trandafirii roşii
de Zaharia Bârsan

adaptare Ştefana Pop-Curşeu

Povestitorul/Şagă : Adriana Băilescu

Împăratul : Cătălin Codreanu

Vraciul consilier Pâclă :Ruslan Bârlea

Prinţesa Liana : Angelica Nicoară

Domniţa Lăcrămioara : Patricia Brad

Doica prinţesei : Elena Ivanca

Oşteanul/ Moş Amurg/ prinţul Val : Sorin Misirianţu

Menestrelul Zefir : Silvius Iorga

Directorii Teatrului Naţional din Cluj

 Zaharia Bârsan (15 octombrie 1919 - 31 iulie 1927)
 Victor Eftimiu (1 august - 31 decembrie 1927)
 Nicolae Bănescu (1 ianuarie - 31 decembrie 1928)
 Constantin Pavel (1 ianuarie 1929 - 31 decembrie 1930)
 Constantin Pavel - Mihail Sorbul (concesie: 1 ianuarie - 1 septembrie 1931)
 Ion Marin Sadoveanu (1 septembrie - 1 noiembrie 1931)
 Zaharia Bârsan (1 decembrie 1931 - 30 iunie 1933)
 Constantin Pavel (concesie: 1 iulie 1933 - 16 aprilie 1934)

  Zaharia Bârsan (16 aprilie 1934 - 31 martie 1936)

   Victor Papilian (1 aprilie 1936 - 30 septembrie 1940)
  Nicolae Neamţu-Ottonel (10 octombrie 1940 - 31 ianuarie 1941)
  Dumitru Moruzan (1 februarie - 31 august 1941)
  Nicolae Kiriţescu (1 septembrie 1941 - 15 octombrie 1944)
  Aurel Buteanu (16 octombrie 1944 - 1947)
  A. Moga (1947-1949)
  Vasile Moldovan (1949 - 31 octombrie 1950)
  Eugen Jeleapov (1 noiembrie 1950 - 28 februarie 1952)
  Mihai Raicu (1 martie 1952 - 14 septembrie 1954)
  Eugen Jeleapov (15 septembrie 1954 - 28 februarie 1961)
  Dumitru Isac (1 martie 1961 - 30 iunie 1965)
  Vlad Mugur (1 iulie 1965 - 31 august 1971)
  Silvia Ghelan, Victor Tudor Popa, Valentino Dain (1 septembrie 1971 - 14 iunie 1972)
  Ion Vlad (15 iunie - 31 octombrie 1972)
  Petre Bucşa (1 noiembrie 1972 - 15 noiembrie 1979)
  Maia Ţipan Kaufmann (15 aprilie - 30 septembrie 1980)
  Constantin Cubleşan (1 octombrie 1980 - 31 decembrie 1987)
  Horia Bădescu (1 ianuarie 1988 - 28 februarie 1990)
  Victor Ioan Frunză (1 martie 1990 - 31 decembrie 1991)
  Anton Tauf (1 ianuarie 1992 - 28 februarie 1993)
  Dorel Vişan (1 martie 1993 - 2000)
  Ion Vartic (2000-2010)
  Mihai Măniuţiu (din 2010)

 

 



 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: