Cei doi se cunosc din 1967, au o vechime în prietenie de 50 de ani. Iar aceasta a rămas intactă, în pofida nu doar a distanţelor care îi separă, ci şi a firilor lor complet diferite. Byron este un introvertit, şi-a păstrat bucuriile şi necazurile numai pentru sine, s-a bucurat să îşi împartă fericirea doar cu soţia lui, Hellen. Nu a făcut apel la nimeni atunci când a venit momentul greu al despărţirii de soţie. A suferit de unul singur. În schimb, Ames are nevoie de cineva aproape, de prietenul căruia să ii povestească, să i se confeseze. Aşa că dă un telefon iar Byron vine de la mii de kilometri distanţă, face trei zile pe drum, ascultă, stimulează confesiunea, este doritul „sprijin moral“, până la un punct chiar admite capriciile şi umorile lui Ames. Când este jignit de acesta dă să plece, este mai apoi rugat în şoaptă să rămână, în clipa în care Ames recidivează Byron simulează un infarct produs ca urmare a încleştării. Însă, precum Didi şi Gogo din celebra Aşteptându-l pe Godot, cei doi rămân împreună să aştepte eclipsa totală de lună. Adică acordul final al vieţii.

Excelentă decizia actorului Toma Dănilă care, în anii din urmă, s-a îndreptat şi nu oricum, ci cu rezultate notabile, şi spre regie de pune Vârstele lunii în scenă. În remarcabilul spaţiu de creaţie artistică reprezentat pe mai departe de Unteatru. Toma Dănilă a tradus din limba engleză textul împreună cu Ania Tudoran. Însă, mai presus de toate, a întocmit ceea ce nu am nici o rezervă să calific a fi o distribuţie impecabilă.

Aşa că îi vedem pe scenă, într-un spectacol-recital, susţinut la considerabile cote de profesionalitate, pe Constantin Cojocaru (Byron) şi Gelu Niţu (Ames). Toma Dănilă şi-a rezervat sieşti un rol discret. A asigurat cadrele generale ale montării, a avut grijă să se facă ceea ce se cheamă acordul fin, a ales o extrem de potrivită ilustraţie muzicală. Mai departe, integralitatea meritelor le revine celor doi maeştri care joacă toate hachiţele, spaimele, avânturile eşuate ale bătrâneţii. Bucurii, regrete, capricii, amintiri, întoarceri în timp, contraziceri, solidarităţi. Înceata, timida, greu acceptabila, implacabila alunecare. 

Vârstele lunii. Vârstele vieţii.

UNTEATRU din Bucureşti - VÂRSTELE LUNII de Sam Shepard - Traducerea şi adaptarea: Toma Dănilă şi Ania Tudoran; Regia: Toma Dănilă; Cu: Constantin Cojocaru (Byron) şi Gelu Niţu (Ames); Data reprezentaţiei: 20 septembrie 2018