În urma propunerii legislative iniţiate de deputaţii Varujan Pambuccian şi Varujan Vosganian, şi a votului favorabil al Parlamentului, preşedintele Klau Iohannis a semnat legea nr. 181/2019 din 11 octombrie 2019, România devenind prima ţară din spaţiul ex-sovietic care dedică oficial o zi acestui eveniment.

La simpozion au luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu (vicepreşedintele Academiei Române), Varujan Vosganian (preşedintele Uniunii Armenilor din România), David Gyurjinyan (preşedintele Comitetului limbii armene din Ministerul Educaţiei al Republicii Armenia), Tudor Sălăgean (directorul Institutului de Armenologie din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj), P.S. Episcop Datev Hagopian (Întâistătătorul Arhiepiscopiei Armene din Romania), Varujan Pambuccian (vicepreşedintele Uniunii Armenilor din România), prof. univ. dr. Francisca Băltăceanu (filolog şi teolog), Andrei Timotin (directorul Institutului de Studii Sus-Est Europene) şi Andrei Daniel Gheorghe (parlamentar).

Conform celor declarate de Varujan Pambuccian în cadrul simpozionului, se doreşte ca 12 octombrie să devină o sărbătoare de talie internaţională, poate chiar la UNESCO, care să pună în lumină limba, alfabetul şi cultura armeană; data nu a fost aleasă la întâmplare, căci, la 12 octombrie, Biserica Armeană (Biserica Apostolică Armeană) îi celebrează pe sfinţii traducători, adică pe călugării care au tradus Biblia în limba armeană. Conform aceluiaşi Varujan Pambuccian, limba, scrierea şi cultura întru Sfânta Treime reprezintă ADN-ul cultural al poporului armean.

Preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, a amintit, printre altele, că armenii din România reprezintă una dintre cele mai vechi colonii armeneşti din lume, cu o viaţă publică neîntreruptă încă din anul 967, când armenii sunt atestaţi pentru prima dată în spaţiul românesc, la Cetatea Albă. Într-adevăr, după cum pomenea la vremea sa Nicolae Iorga, armenii pot fi consideraţi co-întemeietori de ţară, în special dacă ne gândim la Moldova şi la prezenţa şi însemnătatea comercială a armenilor în partea de nord a acestei regiuni. Menţionând succint câteva dintre realizările şi personalităţile de origine armeană din România, Varujan Vosgnaian a concluzionat afirmând că istoria armeană de pe teritoriul ţării noastre nu este decât o istorie în miniatură a culturii şi civilizaţiei româneşti.

Cu ocazia simpozionului, Uniunea Armenilor din România a acordat doamnei prof. univ. dr. Francesca Băltăceanu o distincţie pentru întreaga carieră şi pentru promovarea limbii, alfabetului şi culturii armene în România. Amintim că distinsa profesoară şi-a susţinut o teză de doctorat intitulată Locul limbii armene între limbile indo-europene: relaţii între armeană şi daco-moesiană, predând ani buni cursuri de limbă armeană clasică la Universitatea Bucureşti.

Mai multe informaţii despre simpozion, precum şi despre cuvântările participanţilor pot fi găsite accesând Ararat, periodicul online al Uniunii Armenilor din România.