A murit istoricul şi disidentul Mihnea Berindei, membru al Comisiei care a condamnat comunismul. Dacian Cioloş, mesaj de condoleanţe

A murit istoricul şi disidentul Mihnea Berindei, membru al Comisiei care a condamnat comunismul. Dacian Cioloş, mesaj de condoleanţe

Istoricul Mihnea Berindei, în vârstă de 68 de ani, a încetat din viaţă, a anunţat pe pagina sa de facebook Dorin Dobrincu, fost director al Arhivelor Naţionale ale României.

”Mihnea Berindei (22 martie 1948 - 19 iunie 2016). Am pierdut un prieten scump. Alte cuvinte sunt de prisos astăzi", a scris Dorin Dobrincu, pe contul de Facebook.

Mihnea Berindei, istoric, autorul mai multor studii de turcologie publicate în special în Franţa, a abordat în ultimii ani subiecte de istoria contemporană a României. Este unul dintre membrii Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi coeditorul volumului ”Istoria comunismului din România: documente. Perioada Gheorghe-Gheorghiu-Dej (1945-1965)”, Humanitas, 2009, potrivit prezentării pe care o face Editura Humanitas.

Mihnea Berindei era membru fondator al Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului, transformat, în anii '80, în Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, al cărei purtător de cuvânt şi vicepreşedinte a şi fost.

Vladimir Tismăneanu, despre Mihnea Berindei: „A fost sufletul exilului democratic din Paris“

Mihnea Berindei, a cărui personalitate este intim şi puternic legată de lupta anti-totalitară, a fost ”sufletul exilului democratic de la Paris”, cel care a organizat campaniile de solidaritate cu Paul Goma, Vasile Paraschiv şi Doina Cornea, aminteşte politologul Vladimir Tismăneanu, într-un mesaj publicat pe Facebook.

”Deplâng aici pierderea unui prieten drag, istoricul şi intelectualul public Mihnea Berindei (1948-2016).  Îl cunosc pe Mihnea din 1985, am fost implicaţi împreună în numeroase activităţi anti-totalitarism. A fost sufletul exilului democratic din Paris, apropiat de cercurile disidente din Uniunea Sovietică şi Europa de Est. M-a invitat să contribui la reviste ca  "La nouvelle alternative"şi "L'autre Europe", scrie, pe contul de Facebook, politologul Vladimir Tismăneanu.

Aceasta aminteşte de eforturile din diaspora pariziană ale lui Mihnea Berindei, care  a organizat campaniile de solidaritate cu Paul Goma, Vasile Paraschiv, Doina Cornea, Mihai Botez, Radu Filipescu, Dorin Tudoran şi alţi disidenţi. A ajuns în Bucureşti imediat după căderea regimului lui Ceauşescu şi a participat la crearea Grupului pentru Dialog Social şi a săptămânalului ”22”., aminteşte Tismăneanu.

Vladimir Tismăneanu rememorează un episod al prieteniei dintre ei: ”Acum câţiva ani, Mihnea ne-a acompaniat pe mine, Horia Patapievici, Mircea Mihăieş, la locuinţa Monicăi Lovinescu şi a lui Virgil Ierunca, pe Rue François Pinton. Ne-a acordat permisiunea, fiecăruia, să ne alegem câte o carte din legendara bibliotecă a cuplului. Am ales Boris Souvarine, "Staline" , cu adnotările Monicăi”.

”Două caracteristici se întâlneau în minunata personalitate a lui Mihnea: nobleţea şi generozitatea. Am beneficiat de ambele”, notează Vladimir Tismăneanu.

„Se dăruia binelui comun, fără semnătură“, scria Monica Lovinescu, în exil, despre Mihnea Berindei

Istoricul Mihnea Berindei, care a murit, duminică, a fost unul dintre marile personaje ale diasporei româneşti de la Paris, în vremea în care România era închisă în temniţa ororii totalitare. Portretul cel mai limpede al istoricului care i-a lăsat pe turcii din secolul al XV-lea deoparte, pentru a se ocupa de extragerea şi protejarea lui Paul Goma de comunişti apare în memoriile rămase de la Monica Lovinescu.

În volumul ”La apa Vavilonului”, cea mai amplă mărturie a exilului românesc de la Paris, Monica Lovinescu povesteşte cum l-a cunoscut pe Mihnea Berindei, cu mama căruia fusese colegă în facultate şi care, după trauma de a-şi naşte fiica în temniţa comunistă, a trebuit să se împace şi cu exilul forţat al fiului.

”La Mihnea, ceea ce ne-a plăcut mai întâi, lui Virgil şi mie, a fost gratuitatea angajamentului său. Acolo unde alţii (cei mai numeroşi) ar fi căutat o semnătură şi o carieră, Mihnea le-a neglijat pe amândouă. I-a trecut pe turcii săi din secolul al XV-lea pe un plan cu totul secund şi a descins în contemporaneitate cu frenezie şi cu o excepţională dăruire. Repet, fără semnătură. Din umbră, nu machiavelic, ci dimpotrivă, pentru un fel de bine comun. Din principiu şi dreptate.” - Monica Lovinescu

acesta este portretul, poate cel mai fidel, al istoricului Mihnea Berindei, conturat în anii 1970 de Monica Lovinescu.

La scurtă vreme după venirea la Paris, Mihnea Berindei a ajuns unul dintre pilonii diasporei, un interlocutor de încredere pentru presa francceză, chiar dacă incomod multor români din diaspora, tocmai pentru că, aminteşte Monica Lovinescu, nu se putea preface şi nu era compatibil cu vreun compromis. Berindei avea, notează Monica Lovinescu, ”O trăsătură de caracter nevidencabilă: era incapabil de măruntele concesii sociale care fac viaţa în comun suportabilă”.

”Se poate pretinde – eu în orice caz o fac – că, fără el, Comitetul şi apoi, din 1980 încoace, Liga pentru Drepturile Omului n-ar fi devenit unul dintre instrumentele cele mai eficace ale opoziţiei faţă de regimul de la Bucureşti”, aminteşte Monica Lovinescu, făcând referire, printre altele, la celebrul caz de solidarizare şi, astfel, protejare a lui Paul Goma în faţa regimului comunist de la Bucureşti.

Dacian Cioloş: „Mihnea Berindei, un reper al verticalităţii şi credinţei în democraţie“

Prim-ministrul Dacian Cioloş a trimis un mesaj de condoleanţe apropiaţilor istoricului Mihnea Berindei, şeful Guvernului elogiind personalitatea istoricului care s-a remarcat atât ca dizident anticomunist, cât şi ca promotor al democraţiei în anii 90 în ţările Europei de Est.

”Înainte de Revoluţie, exilat în Franţa, i-a sprijinit cu generozitate pe disidenţii anticomunişti, a fost un critic neobosit al regimului Ceauşescu şi a mobilizat Vestul împotriva regimului totalitar de la Bucureşti. După anii '90, a devenit unul dintre principalii promotori ai deschiderii spre libertate şi democraţie a societăţilor postcomuniste, atât în România cât şi în alte ţări din estul Europei. Condoleanţe tututor celor care l-au iubit şi i-au fost aproape. Mihnea Berindei, un istoric care a creat istorie, rămâne un reper al verticalităţii şi credinţei în democraţie. Dumnezeu să-l odihnească”, scrie Dacian Cioloş în mesajul de condoleanţe.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: