VIDEO Mihai Eminescu aşa cum nu-l ştim: 1,64 m, o voce blândă de tenor şi mult umor

Adevărul Live: Cum a fost, de fapt, Eminescu

Cu ocazia zilei de naştere a celebrului poet Mihai Eminescu (15 ianuarie), în studioul Adevărul Live au fost invitaţi astăzi Cătălin Cioabă, autorul volumului „Mărturii despre Eminescu“, apărut la Editura Humanitas, şi criticul literar Marius Chivu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cătălin Cioabă: „Volumul are 32 de file de fotografii, cu Eminescu alături de cei care i-au fost apropiaţi şi cu locurile pe care le-a frecventat. Portretul cel mai răspândit al său îl vedem altfel dacă aflăm câte ceva de la momentul în care Eminescu a fost fotografiat. Fotografiile se numeau înainte icoane. Fiecare fotografie are o poveste a ei.“

Marius Chivu: "Pe când Eminescu avea 27 de ani, Edisson inventase deja fonograful, iar vocea poetului ar fi putut fi întregistrată. Putem fantaza o întâlnire între Eminescu, Caragiale şi Creangă, fiind întregistraţi în timp ce vorbeau. Am fi avut începuturile literaturii române!"
 
„Mărturii despre Eminescu“ este un volum în care diverşi autori povestesc experienţa de a-l fi cunoscut pe Mihai Eminescu. „În final, cititorul hotărăşte ceea ce vrea să creadă. Este un volum de subiectivităţi“. 
 
„Cazul Eminescu“ este o antologie de texte coordonată de Cezar Paul-Bădescu, ce au fost publicate în Dilema Veche şi care îl prezintă pe Mihai Eminescu cel real, care avea atât calităţi, cât şi defecte. Textul care închide antologia se numeşte „De ce aţi luat foc, domnilor?“, scris de Marius Chivu şi trimis la redacţia Dilema. Acela a fost debutului publicistic al lui Chivu, pe când avea 18 ani. „A fost o reacţie la reacţiile negative care au apărut la adresa celor care semnează articolele din antologie, care au denigrat imaginea «Luceafărul poeziei româneşti»“, a explicat Marius Chivu. 
 
 
Cătălin Cioabă: „Probabil că cititorii simţeau că semnatarii textelor din antologia Cazul Eminescu lansau un atac la adresa lui Eminescu. În centrul cărţii stă textul lui Mircea Cărtărescu, pe care nu-l consider deloc denigrator.“ 
 
Marius Chivu: „Ghinionul lui Eminescu e că a fost folosit de mai toate ideologiile politice de-a lungul timpului. Există în continuare o pătură de intelectuali care îl abuzează pe Eminescu în fel şi chip.“
 
Cătălin Cioabă: „Toţi poeţii mari români îl au pe Eminescu în ei. Trebuie să-l auzi atunci când creezi. Altfel regăsesc opera lui Eminescu după ce îl citesc pe Cărtărescu“, acesta din urmă fiind  unul dintre cei care îi datorează foarte mult lui Eminescu. 
 
Bunătatea lui Eminescu 
 
„Câteva dintre trăsăturile care-l caracterizau pe Mihai Eminescu au fost bunătatea, care însemna generozitate, dăruire de sine, o voce blândă de tenor, pentru care era mereu ales să recite poeme la cenaclu, un puternic accent moldovenesc, un om căreia îi plăcea foarte mult să bea, care avea umor“. 
 
Marius Chivu: „Nu se ştie despre Eminescu cum era pe stradă, dacă atunci când îl întâlneai îţi dădeai seama că este cel mai mare poet român. Imaginea lui literară şi imaginea lui fizică nu se suprapun“. 
 

Citeşte şi:

 
Spitalul unde poetul a fost internat până în ultimele săptămâni ale vieţii se transformă în „Complex de Activităţi Recreative şi Educative“. Întreaga sa istorie a fost ignorată şi, în final, ştearsă cu buretele
 
 
În mai multe lucrări (Civilizaţie modernă şi naţiune, Formele fără fond, un brand românesc, Geneza modernă a ideii naţionale) am abordat contribuţia lui M. Eminescu la elaborarea modelului teoretic  de edificare a civilizaţiei moderne în context naţional, scrie profesorul de sociologie Constantin Schifirneţ, pe blogul său de pe adevarul.ro.
 
 
Eminescu este, în aceeaşi măsură, mare poet şi un gânditor profund. S-a   scris foarte mult despre opera lui, însă cu toate acestea, nu dispunem de o lucrare fundamentală despre gândirea sa, iar dificultatea vine, probabil, din faptul că poetul a   exprimat ideile sale în articolul de ziar, considerat efemer, şi nu într-o lucrare sistematică aplicată, scrie profesorul de sociologie Constantin Schifirneţ, pe blogul său de pe adevarul.ro.
 
 
Anticarul ieşean Dumitru Grumăzescu, proprietarul colecţiei de circa 10.000 de exponate legate de viaţa şi opera lui Mihai Eminescu, vrea să o doneze  autorităţilor din Târgu Neamţ pentru un muzeu de literatură şi artă.
 
 
Alina Ceuca, o tânără de 19 ani, pleacă în luna ianuarie a fiecărui an din satul ei din Bistriţa-Năsăud şi traversează ţara de la nord la sud pentru a cânta romanţe la mormântul lui Mihai Eminescu. Este felul ei de a-şi arăta respectul faţă de cel considerat cel mai mare poet al românilor.
 
 
Dincolo de creaţiile în rime şi de proza fantastică, obligatorii în orice programă şcolară, poetul naţional al României s-a afirmat şi ca om politic, doctrinar pasionat şi gazetar acid.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările