Există o mulţime de motive pentru care oamenii iubesc aurul. Odinioară, bijuteriile confecţionate din acest metal preţios ofereau un anumit statut, astăzi este absolut banal să porţi aceste podoabe. Nu acelaşi lucru se poate spune despre mâncarea, deserturile şi băuturile ornate cu aur, devenit un simbol al opulenţei.
Storceacul, o gustoasă ciorbă de peşte din Delta Dunării, făcut de tulceanul Eduard Acsente a fost desemnată „Reţetă naţională“ la concursul gastronomic „Alege Reţeta Naţională“ realizat de celebrul bucătar Horia Vârlan, la postul Prima TV.
Mâncărurile tradiţionale din zona Munteniei şi a Olteniei submontane sunt asezonate cu dansuri populare, cu tradiţii locale şi cu istoria unor locuri rurale de poveste.
După reuşita unui eveniment similar de la Parcul Natural Vânători Neamţ, cei dornici de un festin culinar şi cultural sunt invitaţi la Agapia, la un adevărat festival al gusturilor.
O manifestare a avut ca scop promovarea artei culinare tradiţionale, culturii, tradiţiilor locale, producătorilor din această zonă a Neamţului şi a Moldovei, în general.
Cunoscutul maestru bucătar a participat la o etapă de concurs naţional la pescuit şi a fost tratat la o pensiune cu două produse tradiţionale de care nu auzise până atunci
Turiştii care ajung în satele din Clisura Dunării trebuie să ştie că aici se pot bucura de multe feluri de mâncare deosebite. Gastronomia românilor s-a combinat cu cea a sârbilor care trăiesc pe aceste meleaguri şi scoate la iveală ce e mai bun la aceste popoare.
În funcţie de preferinţe, pentru ciorba de agrişe puteţi folosi diverse tipuri de carne, de la cea de pui şi ied, la cea afumată, de porc.
Aceste felul de mâncare poate fi întâlnit destul de des în meniurile restaurantelor cu specific moldovenesc, însă cu greu pot fi găsite două variante identice ale preparatului.
Usturimea la nivelul ochilor este provocată de o substanţă care se numeşte alinază. Aceasta este conţinută de celulele cepei, dar şi ale usturoiului, fiind parte a mecanismul de apărare al plantelor în faţa celor care încearcă să le includă în meniu.
Reţeta este foarte veche în partea de est a României, fiind un soi de „fusion” gastronomic arhaic între bucătăria tradiţională românească şi moda culinară adusă de la popoarele estice de origine slavă.
Preparatul se mai găteşte extrem de rar în zilele noastre, doar câteva restaurante de lux avându-l în meniu, însă într-o variantă simplificată, adică în vas de lut la cuptor sau în crustă de sare.
Puii înveliţi în lut, fripţi într-o groapă cu jar, au fost consideraţi până acum vreun secol un preparat specific hanurilor, dar şi evenimentelor cu largă participare, cum ar fi nunţile, serbările câmpeneşti ori banchetele boiereşti.
Preparatul pare un soi de talmeş-balmeş culinar, dat fiind că include numeroase ingrediente care în gastronomia de bază nu se prea combină. Cu toate acestea, în partea de est şi în spaţiul ex-sovietic este o mâncare foarte apreciată.
Ingredientele folosite sunt specifice gospodăriei ţărăneşti. În unele zone se mai numeşte şi „alivenci” şi nu trebuie confundată cu plăcinta ciobanului care se găteşte în spaţiul britanic.
Ionuţ Popa, din Piatra Neamţ, maestru bucătar care a impresionat cu preparatele şi povestea sa de viaţă, confecţionează viziere, pe care le donează spitalului
Cum ne aflăm în perioada de carantină totală şi mulţi s-au plâns că nu mai găsesc o serie de ingrediente, precum drojdia, vă propunem o reţetă de pâine fără drojdie.
În acest an, Delta Dunării şi Dobrogea de Nord propun noi evenimente, precum Soundrise Festival din Sulina sau festivalurile de gastronomie locală de la Lunca, Jurilovca. Aceste evenimente vor completa pe cele deja consacrate.
Sărbătorile constituie un bun prilej pentru a te răsfăţa cu tot felul de delicatese culinare pe care nu ai ocazia să le deguşti oricând. Vă propunem reţeta unui tort fabulos: Ferrero Rocher.
Deşi este considerat adeseori un dulce de-al locului, arhaic, de fapt a intrat în gastronomia autohtonă prin secolele XIV-XV, „intermediari” fiind călugării greci care au venit să trăiască în mănăstirile româneşti.
„Trandafirul fermecat” este numele pe care-l poartă un local cu teme „bestiale” inspirate dintr-un desen animat - „Frumoasa şi Bestia”.
Sfaturile specialiştilor pentru alegerea verzei potrivite pentru murat, despre concentraţia ideală a saramurii şi despre combinaţia cea mai bună de ingrediente. Ce rol au sfecla roşie sau porumbul în murarea verzei.
Ponturile legate de această reţetă, pe cât de simplă, pe atât de delicioasă, vă sunt oferite de bloggerul culinar Gina Bradea, o româncă aprigă cu un succes fantastic pe internet cu reţetele ei preluate în măsură covârşitoare din superba bucătărie ţărănească din zona Moldovei.
Recunoscut pentru proprietăţile excelente pe care le are asupra organismului, fructul de avocado n-ar trebui să lipsească din alimentaţia ta.
Crocantă la exterior şi cu toping care pur şi simplu se topeşte în gură, această reţetă de pizza este perfectă pentru a găti cina în doar 15 minute.
„Zilele Recoltei” de la Râmnicu Vâlcea au ajuns la cea de-a IX-a ediţie. Unul dintre producători a găsit o modalitate extraordinară de a promova evenimentul, tradiţia şi gustul de odinioară.
După surpriza de proporţii pe care am avut-o cu puţin timp în urmă, când am descoperit tocmai în Covasna, la Balvanyos Resort, că există fine dining şi în afara Bucureştiului, mi-am propus să descopăr şi să scriu despre alte locuri din ţară în care poţi avea nişte cine memorabile şi experienţe gastronomice comparabile cu cele de la marile restaurante.
Arhivele Naţionale ascund multe comori prea puţin cunoscute, cum este cazul unor reţete vechi de peste un secol şi jumătate sau al istoriei Bizanţului, o capodoperă care are mai bine de 300 de ani. Serviciul Judeţean Vâlcea deţine un astfel de tezaur.
Chef Florin Dumitrescu, jurat al show-ului Chefi la cuţite, şi-a lansat a doua carte - „Româneşte. Punct şi de la capăt”. Este prima oară când un chef publică o carte despre bucătăria românească modernă, dar şi prima oară când un chef cu 3 stele Michelin semnează prefaţa pentru o carte a unui autor român.
Un concurs gastronomic intitulat „Aventuri culinare în Vatra lui Bălcescu“ s-a desfăşurat în 24 august în locul unde marele revoluţionar paşoptist şi-a petrecut o parte a vieţii. Aflat la a treia ediţie, evenimentul organizat de „Asociaţia Vatra cu Idei” încearcă să angreneze toată comunitatea.
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO