VIDEO Europa unită la declaraţii, dar divizată în privinţa dosarelor elen şi turc

Membri ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică au luat în discuţie dificultăţile observate în relaţia dintre Franţa şi Germania şi opţiunile actuale ale Turciei, faţă de situaţiile existente la graniţele sale.

Comunitatea euroatlantică era cu ochii pe situaţiile existente la nord de Marea Neagră - prin agresiunea militară a Rusiei, în Ucraina -, precum şi pe cea apărută la nord de Marea Mediterană - unde valul de emigranţi africani a pus în dificultate Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie -, când două noi focare de instabilitate au alertat Occidentul: dezechilibrul financiar al Greciei şi reacţia militară a Turciei, contra kurzilor.

Chiar dacă zilele de mare incertitudine privind viitorul Greciei, în Uniunea Europeană, par a fi trecut, economistul american James Galbraith, care a fost unul din consilierii ex-ministrului de finanţe grec Yanis Varoufakis, a dezvăluit jurnalistului german Holger Stark  că a existat un plan, iniţial secret, de revenire, în statul grec, la moneda naţională, drahma.

Deşi a avut cuvinte frumoase la adresa ministrului german de finanţe, Wolfgang Schäuble, James Galbraith a precizat că angajamentele economice şi imperativele politice ale oficialului menţionat, din guvernul de la Berlin, au fost incompatibile cu necesităţile stringente ale economiei Greciei. 

Conform opiniei lui Galbraith, nici Schäuble nu are convingerea că ultima înţelegere dintre Grecia şi Uniunea Europeană este una bună, de durată. 

De altfel, Germania a estimat luni, 10 august, 2015, că este extrem de important ca acordul acum negociat între Grecia şi creditorii săi, privind un al treilea program de ajutor să fie unul exhaustiv, înainte de a fi finalizat rapid. 

În acest sens, Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german, Angela Merkel, a insistat pe faptul că "exhaustivitatea devansează rapiditatea."

Momentan, Parisul nu a reacţionat, dar dosarul grec a devoalat şi confirmat diferenţe de apreciere între poziţia preşedintelui Franţei şi aceea a cancelarului Germaniei, în soluţionarea viabilităţii viitoare, din punct de vedere financiar, a Greciei. 

Pe de altă parte, Turcia, care a bombardat succesiv poziţii ale luptătorilor kurzi - generând aproape patru sute de victime, din rândurile acestora, în raidurile aeriene efectuate de frica apariţiei unui stat kurd, prin unirea teritoriilor locuite de aceştia în Siria, Irak, Iran şi pe teritoriul turc, proiect aflat pe masa unor cancelarii occidentale deloc insignifiante - se vede confruntată cu atacuri neaşteptate, precum cel efectuat asupra consulatului american, din Istanbul, din dimineaţa zilei de 10 august 2015.  

Grecia este un stat membru al NATO şi încă al Uniunii Europene.

Turcia este o ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, nu şi a UE.

Cu asemenea repere iniţiale, menţionate mai sus, am pus în discuţie, la  emisiunea VALORI EUROATLANTICE - împreună cu generalul (r.) dr. Virgil Bălăceanu, dr. Constantin Corneanu şi dr. Tiberiu Tănase - interogaţii fireşti precum TANDEMUL FRANŢA-GERMANIA, ÎN DIFICULTATE? şi QUO VADIS, TURCIA?

VIRGIL BĂLĂCEANU: 

*Problema pe care o abordăm, din perspectiva relaţiilor dintre Germania şi Franţa este aceea legată de Grecia. *Politica pe care o aplică preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei reprezintă o mixtare a instrumentelor politice în general, asta pentru că Berlinul merge pe o politică de forţă, pe măsuri de coerciţie, de natură economică şi politică, Parisul, pe de altă parte, ţinând seama de partidul din care vine François Hollande, merge pe o politică mai lejeră, de acceptare mai largă a propunerilor cu care vine Grecia. *Rămâne ca măsurile să îşi dovedească efectul, adică măsurile nu trebuie să fie nici atât de drastice, deoarece excluderea Greciei din zona euro ar avea nu numai un impact economic şi financiar aparte, dar ar avea şi consecinţe în plan geostrategic, atât în NATO, cât şi în politica de securitate şi apărare, atâta cât există aceasta, a Uniunii Europene. Pe de altă parte şi Grecia trebuie să înţeleagă că situaţia impune să ia măsuri de austeritate, de control al deficitului bugetar, pe care dacă nu le adoptă nu poate să fie acceptată în tot ceea ce înseamnă politicile de viitor. *Uniunea Europeană îşi extinde sferele de influenţă, una spre Est, alta spre Sud. Ambele au, la ora actuală, zone „calde”. Dar, sigur că Franţa este mult mai interesată de Orientul Mijlociu şi de Africa de Nord, decât este interesată Germania. Cred că Germania este mai interesată de zona de Est, deoarece vrea extinderea sferei ei de influenţă spre statele baltice, Polonia şi de ce nu, Ucraina. *Putem vorbi de Germania pacifist şi pacificatoare, la ora actuală. Sigur că am văzut şi comentarii cu privire la o perspectivă a unei Germanii militarizate. Cel puţin la ora actuală mi se pare o exagerare. * Implicarea militară a Germaniei este una mult mai puţin probabilă, decât o implicare economică, doar reprezintă o forţă a Europei, economia germană.

*Germania reprezintă o forţă şi prin demografie. Asta va face ca şi din punct de vedere militar, Germania să reprezinte un actor foarte important. *În general Europa şi în particular România nu duc lipsă de comandamente! Comandamente sunt suficiente. Lipsa este a trupelor operaţionale, în măsură să ducă o acţiune ce ar viza inclusiv emigraţia ilegală. 

*La ora actuală, Uniunea Europeană are mai multe grupuri de luptă, fiecare cu câte 1.500 de oameni, ce nu au fost folosite în nicio misiune, deoarece nu există o politică europeană comună de apărare. *O relaţie nu atât de bună între Ankara şi Moscova este în avantajul nostru, pentru că se va reflecta în ceea ce înseamnă echilibrul de forţe în Marea Neagră. *Turcia îşi menţine, din punct de vedere istoric, interesele în Balcani. *Europa, în particular, lumea în general, are nevoie de state musulmane moderate. *Eu sper că stabilitatea laică a regimului lui Recep Tayyip Erdoğan va fi asigurată. *Rusia, întotdeauna va dori să îşi creeze o zonă tampon, pentru a evita invaziile. *Instrumentul militar a fost, în cazul Rusiei, pe prim-plan şi îl va folosi în continuare, dar pentru scopuri limitate, care, la un moment dat, pot să afecteze şi spaţiul României, mai ales zona de sud-est, de deschidere spre Marea Neagră. *Dobrogea rămâne portavionul, în oglindă, al peninsulei Crimeea. Marea Neagră are două portavioane, care nu sunt scufundabile, Crimeea şi Dobrogea. *Armatele, în general, se consolidează prin ceea ce înseamnă acţiune militară. *Europa a născut statul naţiune, Europa va configura un nou tip de organizare socială, care va fi caracteristică celeilalte jumătăţi a secolului 21. 

CONSTANTIN CORNEANU: 

*Nu există o politică externă de securitate a Uniunii Europene. * Sunt grupuri de luptă ale UE, care nu au trupe, tancuri, avioane şi alte minuni...*Grecia este o provocare majoră totală. * Americanii vor rămâne o piesă grea, pe tabla de şah a Europei. *Este regula de fier nr.1, ca să cunoşti, cu un pas înainte, în războiul invizibil, ce face şi ce gândeşte adversarul. *Şi eu aş asculta, dacă aş fi directorul CIA, aş da ordin să se asculte, chiar încălcându-se legislaţia, pentru că un serviciu secret trebuie să facă şi lucruri care rămân, pentru totdeauna secrete. *Dar dacă francezii şi germanii şi-au dat seama că li s-a aflat marea taină, care a amplificat suspiciunea Unchiului Sam?... *Turcia probabil că este un factor de stabilitate, dar eu cred că este şi un factor de instabilitate, pentru că pune în dificultate planurile geopolitice ale SUA, care se gândeşte la un mare stat kurd liber, pune în dificultate Moscova, care are o bază navală în Siria şi are un interes strategic să se menţină în zonă, prin intermediul regimului preşedintelui Bashar Hafez al-Assad. 

*Se naşte marea întrebare: ce doreşte Turcia? Probabil că, din acest punct de vedere, Vladimir Putin l-a chemat pe ambasadorul turc şi l-a întrebat ce doreşte Ankara. *În Marea Neagră forţele navale ruse se întăresc pe zi ce trece.*Rămâne această mare problemă: un stat kurd sub un control geopolitic, strategic, american, câte probleme va crea Turciei şi încotro se va îndrepta Ankara, pentru că se va pune în discuţie unitatea teritorială a statului turc de azi. *La câtă aiureală există în administraţia de stat a României de azi şi câte poveşti lipsite de logică sunt acum,  în care nu contează niciun raport al niciunui serviciu de intelligence, nicio analiză, cred că a fost o decizie greşită a premierului privind viitoarea moschee. *Unde suntem noi România?... 

TIBERIU TĂNASE: 

*În opinia mea, Turcia este un factor de echilibru, atât în zona Orientului Mijlociu, cât şi în zona Mării Negre. Este foarte important să avem o abordare care să ţină cont de faptul că interesele marilor actori, în cele două spaţii geopolitice menţionate, sunt divergente. De aici plecând şi poziţia Turciei, care are un rol de ponderator şi interesele sale proprii. *Turcia nu îşi doreşte un stat kurd.

*Noi avem un parteneriat cu Turcia şi sigur că, pentru Uniunea Europeană, această relaţie bilaterală poate fi benefică.*Legat de valul de refugiaţi, din Africa, care poate aduce o situaţie explozivă şi chiar crea noi acte de terorism în Europa, deja se simte o diseminare spre state unde există tendinţa de a acţiona terorişti individuali. *Pentru rezolvarea acestei probleme este nevoie de solidaritate.