VIDEO Accidentul aviatic, dincolo de propaganda politică

De asta putem fi siguri: tragedia aviatică de săptămâna trecută, cu tot cortegiul de bâlbe şi pilde de incompetenţă din partea structurilor statului plus plus acţiunea – să-i zicem – neconvingătoare împotriva asaltului zăpezii nu sunt, din păcate, ultimele nenorociri de acest gen la care suntem martori. Vor mai veni, sub diverse forme, dacă privim la starea statului român, astăzi.

Însă parcă niciodată subiectele n-au avut parte de abordări politice, marcate într-o asemenea măsură de unilateralism. Pur şi simplu, propaganda politică, abundentă ca şi zăpada de afară, riscă să îngroape ceea ce contează cu adevărat.

Am convingerea că toată această confruntare politică izbucnită în aceste zile şi asaltul propagandistic din mass-media nu fac decât să adauge probleme în plus în societate, nicidecum să ajute la ceva.

Dacă situaţia s-ar rezolva cu o simplă rotaţie la putere, dacă la porţile instituţiilor statului ar sta, cu arma la picior, formaţiuni politice doldora de competenţi şi patrioţi, gata să preia frâiele pentru a ne da tuturor o viaţă mai bună - şi asta de mâine începând – atunci ar fi simplu. Tare mă tem însă că lucrurile sunt, în realitate, cu mult mai complicate.

Personal, am evitat să mă pronunţ tranşant în aceste zile asupra tragediei aviatice – odată pentru că spaţiul public era oricum ocupat de prea mulţi propagandişti şi a doua oară, fiindcă am constatat cu plăcere că avem o groază de specialişti şi specialiste în situaţii de urgenţă, prin aproape toate platourile tv.

Mi-am permis, totuşi, să mă exprim de două ori pe teme lagate de accidentul aviatic, în 22 şi 24 ianuarie, la postul la care lucrez, The Money Channel. Nu am pretenţia că am sută la sută dreptate şi nici că am spus totul – las asemenea pretenţii acelora care cred mereu că au mai multe răspunsuri decât întrebări şi că, în general, la probleme complicate se răspunde cu afirmaţii simple sau cu pilde din jocul de fotbal.

Mi-am permis, deci, să cred aşa:

1. Principala problemă a României nu este lipsa competenţelor, ci a managementului, în domeniul public dar şi privat ( 22 ianuarie).

2. Cu greu poţi găsi comunicatori mai proşti decât liderii politici români (24 ianuarie).