Va reuşi guvernul Ciolacu să desfiinţeze jumătate din instituţiile aflate în subordinea ministerelor? Ar fi un miracol!

„România se îndreaptă spre prăpastie”. Este remarca plină de adevăr a  premierului Ciolacu la început de mandat. Mai toţi comentatorii erau şi sunt sceptici că premierul va reuşi să oprească România din acest drum nefast. Apar semne că miniştrii guvernului au înţeles pericolul momentului şi încearcă să facă ceva pentru a salva România de prăpastie.

Marcel Boloș ne explică în ce situaţie se află România

În cel mai recent interviu, ministrul Finanţelor, Marcel Boloș, este foarte direct.

„deficitul bugetar a ajuns din nou la cote alarmante la sfârşit de septembrie, respectiv la 3,56% din PIB. Adică nu mai puţin de 56,96 miliarde lei”.

„Iar datoria publică se apropie vertiginos de 800 mld lei. Consecinţa, una fără precedent, dobânzile în acest an vor depăşi 30 mld lei, ceea ce pe viitor va pune presiune şi mai mare pe cheltuielile bugetului de stat”. 

800 miliarde lei, adică 160 miliarde euro, 50% din PIB. Când şi cum va plăti România aceste datorii imense pentru economia noastră? Întrebarea şi-o pun şi investitorii care ne împrumută, încă.

Şi ministrul Boloș şi premierul Ciolacu ne spun că UE ne va bloca fondurile destinate României în acest context. Avertismentele CE sunt clare, deşi negate în prima etapă de guvernanţi.

Marcel Boloș: „riscul cel mai mare pentru fiecare este să avem blocate investiţii de peste 75 miliarde de euro din fonduri europene”. Vrem ca vreo instituţie financiară internaţională să ne pună la punct, cu efecte catastrofale pe termen lung, la fel ca şi în anul 2010? Nu cred că avem nevoie de aceste lucruri sub nicio formă şi cu nici un preţ”.

Marcel Boloș se referă inclusiv la FMI, care ne-a pus la punct în 2010.

Marcel Ciolacu: „Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm și reducem cheltuielile bugetare până la sfârșitul acestui an. Trebuie să ținem deficitul sub control și să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”.

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Adrian Veştea, explică cum stăm cu UAT-rile:

„În ţara noastră, există circa 200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. Acestea sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face faţă costurilor de funcţionare din cauza veniturilor locale insuficiente”. ”Mai mult decât atât, în peste jumătate din administraţiile locale, veniturile nu reuşesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile”.

Nu că n-am fi ştiut toate aceste adevăruri, dar acum sunt spuse pentru prima oară la nivel de guvern.

Ministrul Grindeanu schiţează soluţiile

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat luni că jumătate din cele 53 de instituții coordonate de Ministerul Transporturilor vor dispărea. Unele dintre ele, precum spitalele din subordinea ministerului, vor fi transferate la alte instituții.

Sigur că aceasta trebuia să fie soluţia, de multă vreme, nu în ceasul al 12-lea. Se pare că acesta este ordinul venit de la Marcel Ciolacu. Ministerele să desfiinţeze jumătate din instituţiile aflate în subordinea lor, prin OM sau HG, având suport legea Ciolacu cu măsuri fiscale, apărută deja în MOf.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a anunţat şi el în septembrie  că va desfiinţa 13 instituţii aflate în subordine ministerului Agriculturii. Se pare că a amânat proiectul de OUG pentru a folosi cadrul legal oferit de legea Ciolacu cu măsuri fiscale. Printre instituţiile vizate de desfiinţare sunt unele importante: Agenţia Domeniilor Statului, Autoritatea Naţională Fitosanitară, Direcţia pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti, etc.

Despre ultima instituţie am scris şi eu un articol. Culmea birocraţiei! O instituţie pentru agricultura  pe  marile bulevarde din municipiul Bucureşti!

Guvernanţii anunţă că se vor face comasări şi  nu vor fi disponibilizări de personal bugetar, ci numai de şefi. Nu văd cum se face economie şi se astupă gaura bugetară cu dispariţia câtorva sute de şefi. La 1,3 milioane de bugetari!

O altă măsură aşteptată, eliminată din legea Ciolacu, se referă la regionalizarea unor instituţii care acum sunt judeţene: Direcţii de Sănătate Publică, Direcţii Judeţene pentru Agricultură, Inspectorate Şcolare Judeţene, Inspectorate de Poliţie Judeţene şi altele. Adică, din 42 de Inspectorate sau Direcţii să rămână doar 8, pentru cele opt regiuni importante din România. Ar fi  o reducere de cheltuieli importantă, dar nu este clar dacă guvernul Ciolacu are şi curajul să treacă la o astfel de măsură importantă și radicală.

Reforma administrativă, prin care s-ar reduce drastic numărul de UAT-uri (Unităţi Administrativ Teritoriale) este şi ea necesară, dar ţine de modificarea Constituţiei.

Concluzie

Reprezentanţii CE nu glumesc şi au transmis clar cerinţele lor pentru acordarea fondurilor destinate României. Prima cerinţă, diminuarea deficitului bugetar, este obligatorie. De aici trepidaţiile în care au intrat guvernanţii pentru diminuarea acestui deficit.