Ungaria: „Schimbarea la faţă” a partidului Jobbik, sortită eşecului?
0Rezultatele ultimului sondaj al institutului Median de la Budapesta, date publicităţii pe 23 noiembrie, au confirmat o tendinţă observată de câtva timp de analişti - scăderea popularităţii formaţiunii de extremă dreaptă Jobbik. Un alt sondaj, realizat în vară, indica de asemenea această direcţie. Potrivit datelor recente, doar zece la sută din populaţie şi-ar da votul pentru Jobbik.
Este procentul cel mai scăzut înregistrat în ultimii doi ani, această cifră fiind atinsă doar în 2014.
În paranteză, merită de menţionat că Fidesz se menţine în continuare pe primul loc, cu 36 la sută, în schimb partidele de opoziţie de stânga sau liberale nu au crescut în sondaje sau foarte puţin, ceea ce ilustrează nemulţumirea populaţiei faţă de situaţia generală din Ungaria şi faţă de ofertele partidelor. De altfel, la întrebarea legată de direcţia în care se îndreaptă ţara, 55 la sută dintre respondenţi au spus că într-o direcţie proastă.
Am menţionat lipsa de progres a celorlalte partide din opoziţie pentru a nu ne legăna în iluzia că pierderea popularităţii Jobbik s-ar datora schimbării de optică a opiniei dn Ungaria. Nu, nicidecum, din păcate la ora actuală, cu aproximativ un an şi ceva înaintea alegerilor generale, nu există o platformă comună a opoziţiei democrate, un numitor comun, o ofertă credibilă. Cifra care a crescut în sondaj este cea a indecişilor. De aceea, Jobbik este în continuare pe locul doi în ierarhia partidelor din Ungaria.
Recenta scădere a popularităţii, dacă va fi confirmată şi de alte sondaje ar indica faptul că Jobbik a ajuns victima propriilor strădanii de a-şi schimba imaginea, de a se apropia mai mult de centru-dreapta, de a scăpa de eticheta de extremism, deci de a deveni mai acceptabil şi pentru alte segmente ale populaţiei, dezamăgite de prestaţia celorlalte partide, alegători de dreapta şi de stânga deopotrivă. Este bazinul electoral de unde se gândea Gabor Vona că va putea aduna voturi care l-ar apropia de obiectivul final – venirea la putere sau cel puţin o putere împărţită cu Fidesz.
Într-adevăr, la fel ca Frontul Naţional din Franţa, şi Jobbik a încercat să se „cosmetizeze”, să-şi tempereze atacurile antisemite, a renunţat la personalităţile „prea radicale” din partid şi uneori s-a situat pe poziţii critice asemănătoare cu alte partide din opoziţia ungară, mai mult recent i s-a opus cu succes Fidesz. Aceste încercări au avut unele rezultate în sensul că lideri ai partidului au apărut la diferite posturi de televiziune unde până nu demult nu aveau acces. După eşecul referendumului organizat de Orbán cu privire la respingerea cotelor obligatorii de refugiaţi, impuse de UE, Jobbik a cerut demisia premierului, apoi a condiţionat întoducerea în Constituţie a respingerii cotelor obligatorii cu renunţarea din partea guvernului la acordarea dreptului de stabilire în ţară contra cost.
În contextul politicii foarte dure antiimigrare, al declaraţiilor premierului că Ungaria nu va permite pe teritoriul ei niciun picior de imigrant, s-a aflat că de câţiva ani se acordă drept de şedere în ţară celor care achiziţionează obligaţii speciale de stat în valoare de cel puţin 300.000 de euro. Dreptul de şedere este garantat pe cinci ani şi cel care-l primeşte va primi paşaport valabil pentru toate ţările Schengen şi pentru alte state cu care Ungaria are relaţii diplomatice. Jobbik, dar şi celelalte partide de opoziţie au atras atenţia că prin aceasta se deschide posibilitatea pătrunderii teroriştilor în ţară, deşi guvernul şi organele de securitate au explicat că înaintea eliberării permisului de şedere, se face un control al persoanei. Dar, practica a demonstrat că au primit drept de şedere persoane indezirabile, printre care un om de afaceri saudit, „recrutat” de Ministerul ungar de Externe pentru a face investiţii în Ungaria şi care este căutat din 1991 de FBI.
Rezultatele sondajului Median lasă să se tragă concluzia că, probabil, susţinătorilor Jobbik nu le convine încercarea de schimbare la faţă a partidului lor. Există opinia că, prin unele poziţii adoptate, acum, „Jobbik va fi la fel ca celelate partide de opoziţie”, adică socialiştii şi liberalii, că s-ar alia cu aceştia, că „şi-ar fi trădat alegătorii”, idee indusă şi de Fidesz. Mulţi fideli ai Jobbik sunt pur şi simplu nedumeriţi, nu mai ştiu ce este partidul lor, ei vor acel Jobbik „pur şi dur” de la început, cu toate obiectivele extremist-naţionaliste şi iredentiste, cu lozincile pe care le-au înţeles, cu imaginea clară a duşmanului. Se pare că această cosmetizare a fost un eşec.
Cifrele sondajului au fost respinse de Adam Mirkóczy, purtătorul de cuvânt al partidului, care a acuzat Median că a folosit o metodologie incorectă. Informaţiile pe care le deţine Jobbik, a spus el la o emisune de televiziune, arată că partidul ar fi o a doua alternativă pentru populaţie şi că înregistrează peste 50 la sută la tinerii până la 35 de ani. (Dimpotrivă, alte analize au indicat scăderea popularităţii în rândul tinerilor).
Fie că este adevărată sau nu, cifra de 10 la sută este limpede că Fidesz se teme de concurenţă. În ultimul timp, în afara atacurilor personale împotriva lui Gabor Vona, acuzat că ar fi homosexual, lui Jobbik i se reproşează că menţine în continuare legăturile cu formaţiunile paramilitare de extremă dreaptă, unele dintre ele chiar cu orientare nazistă, pe care şi le-a asumat înainte de încercarea de „schimbare la faţă”. Acuzaţiile sunt cu atât mai grave cu cât se bănuieşte că autorii uciderii astă toamnă a doi poliţişti la Budapesta cu o bombă artizanală ar fi făcut parte din organizaţia extremistă naţional-socialistă „Frontul Naţional Ungar” iar la o percheziţie la casa liderului Frontului, Istvan Györkö, acesta a împuşcat un poliţist.
Dacă rezultatele sondajului Median vor fi confirmate şi de alte sondaje, înseamnă că pentru a deveni credibil, Jobbik va trebui să-şi schimbe strategia şi să revină la vechile doctrine pe care, potrivit unor opinii, de fapt nici nu le-a abandonat. Alegerea lui Donald Trump, care a dat un impuls partidelor extremiste europene, va fi oricum un stimulent pentru formaţiunea lui Gabor Vona care va conştientiza că în lume nu mai este ruşinos să te declari de extremă dreaptă. Din păcate!