Trump își echivalează campania electorală cu o luptă creștină, asemănătoare cu marile confruntări din cel de-al Doilea Război Mondial

Donald Trump relansează competiția electorală prin deschiderea unui nou și neașteptat front de luptă, cu consecințe care cu siguranță că personal îl pot ajuta să câștige dar este extrem de neclar cu ce consecințe și, mai ales, dacă asta nu va deschide un nou spațiu masiv social de diviziune într-o societate și așa extrem de polarizată.

Pentru prima oară în istoria campaniilor electorale din spațiul occidental în istoria contemporană, Trump anunță că vrea să revină asupra unui principiu majora unanim preluat de constituțiile moderne după Revoluția Franceză, adică separarea Bisericii de Statul devenit laic și, mai apoi, acordând „drept de cetate” egal tuturor religiilor și credințelor, în mod egal protejate și susținute, așa cum este situația acum și în România.

Vorbind în fața unei conferințe la Nashville, Trump a spus că mizele luptei sale electorelă sunt întru totul echivalente cu cele ale bătăliilor care au schimbat cursul istoriei în sec.XX , Bătălia din  „Zuai J”, debarcarea aliată în Normandia, sau sângeroasele lupte din Ardeni, ultima linie de rezistență, disperată și feroce, a trupelor germane.

Într-un demers absolut fără precedent, Trump adresează tuturor creștinilor adevărați din America să-i susțină candidatura, luând public angajamentul că, dacă va ajunge din nou la Casa Albă, „îl va proteja pe Dumnezeu în spațiul public”, să apere împotriva cenzurii toate televiziunile creștine și producția lor editorială „în favoarea lucrării Domnului” : „nu voi permite celor din mass-media sau grupărilor de stânga să vă împiedice să vă faceți auzită voce, să vă cenzureze, să vă discrimineze sau să vă spună în vreun fel ce aveți voi a spune”.

Promisiune coerentă cu lina politică fundamentală pe care o trasează viitoarei Americi din a doua Administrație Trump pe care a rezumat-o succint într-un mesaj care ar putea să intre în istorie: „Cred într-adevăr că acesta este lucrul cel mai important care lipsește țării noastre, lucrul cel mai important. Trebuie să readucem religia. Trebuie să readucem creștinismul...Ne-am angajat azi într-o nouă luptă pentru supraviețuirea națiunii noastre...De data asta, cea mai importantă dintre amenințări nu vine din exteriorul țării, sunt convins de acest lucru”.

Continuarea este logică și vine să-l plaseze pe Donald Trump în linia martirilor crești, cu o profesiune de credință exemplară: „Sunt azi aici deoarece știu că pentru a izbândi în această luptă, ca în oricare alta din trecut, avem încă nevoie de mâna Domnului nostru și de binecuvântarea Dumnezeului Atotputernic”. Viziunea sa personală asupra angajamentului  de este asumat este exact în termenii unui martiriu clasic: „sunt mândru că sunt creștin...sunt foarte ocupat să lupt și, știți asta, să încasez gloanțele și săgețile, Le primesc în numele vostru și nici nu vă închipuiți cât sunt de onorat să fac asta”.

Mantegn, „Martiriul Sfântului Sebastian”

Nu încape niciun fel de dubiu asupra suprapunerii de imagine pe care o operează Trump jucând o carte interesantă pentru subconștientul colectiv pentru a se proiecta drept Salvatorul Națiunii. Asta n-ar fi ceva nou, numai că, de data, mesajul său vine să creeze imaginea Salvatorului Națiunii Creștine , a l tuturor celor care, asemenea lui, au fost victime inocente ale unor persecuții nedrepte, chemând u-i pe fidelii săi la un fel de cruciadă împotriva democraților, răul suprem al țării: ”Creștinii nu pot să-și permită să rămână departe de lupta asta...Stânga radicală ne vânează deoarece știe că nu i-am jurat credință. Jurământul nostru de credință este către Țara noastră și către Creatorul nostru”.

De aici, orice perspectivă este deschisă. Absolut orice perspectivă din moment ce Trump, printre promisiunile făcute pentru noul său mandat, a menționat una cu totul și cu totul specială: a  spus că va forma imediat un grup de lucru la nivel federal „pentru lupta împotriva prejudecăților anti-creștine” sau pentru examinarea fiecărui caz de „prizonier politic”. Nu uitați că Trump a vorbit despre cei arestați și condamnați pentru încercarea de ocupare a Capitoliului ca despre niște „ostateci”. Acest grup de lucru, a mai precizat Trump, va avea și misiunea de a ancheta toate formele de discriminare ilegală, de hărțuire și de persecuții împotriva creștinilor din America”.

Spre exemplu, manifestanții anti-avort arestați în iulie 2021 : „să-i numim pe acești Americani curajoși drept ceea ce sunt cu adevărat: niște crești persecutați”.

Problema majoră – și nu numai teoretic-politică- pare să fie exact acest grup special de lucru federal care, prin ordin prezidențial, ar putea să primească și niște atribuții executive, pentru descoperirea și vânătoarea de adversari politici în numele iubirii de Dumnezeu și al Adevăratei Credințe. De aici până la tribunalele religioase nu mai este decât un pas foarte mic și, după asta, revenim la perioadele cele mai întunecate ale civilizației umane.

Dacă Poliția Credinței este perspectiva imediată, atunci să ne pregătim și noi?