Trece anul, vine anul, doar războiul rămâne pe loc

Războiul de la televizor nu e același cu cel din tranșee.

Chiar dacă imaginile par a ne spune povestea în direct, ceea ce ajunge la noi e o copie filtrată a realității, cunoscute cu adevărat și în detaliu doar într-un cerc foarte restrâns, bănuite, în fapt, de toată lumea, mai ales de către cei care riscă în fiecare secundă, pe linia frontului, să devină hrană pentru înghețul iernii care a venit deja.

 Foto: https://cepa.org/

Războiul de la televizor are trubadurii lui, sarcina lor e să continue suspansul, să ofere cifre, să vină cu argumente pentru ca noi, cei din fața ecranului, să credem  că povestea continuă, e eroică și, nu se poate altfel, la sfârșit va veni și victoria.

Sarcina celor din cercurile restrânse este să mențină iluzia continuității, să-i convingă pe cei care pot și sunt interesați să o facă să sprijine în continuare efortul militar, să-i încredințeze pe cei care sunt trimiși să lupte că mai există o rațiune a jertfei lor.

Așa se poate trece mai ușor în noul an, există mai multă speranță că, de această dată, planurile vor funcționa, că, până la urmă, ”victoria va fi a noastră” / ”peremoha bude za nami” (limba ucraineană, n.n.), chiar și ”pobeda budet za nami” (limba rusă, n.n.), mulți soldați ucraineni, inclusiv din vestitul Regiment Azov, vorbind în continuare limba inamicului.

Ce împiedică să fie un sfârșit de an 2023 plin de speranța că anul care vine, 2024, va aduce, în sfârșit, și mult așteptatele victorii?

În primul rând, un detaliu de 61 de miliarde de dolari, pierdut în translația dintre cele două camere ale Congresului american.

Conform unei postări pe Linkedin a Alinei Poliakova, președinte al CEPA (Center for European Policy Analysis), ”sprijinul SUA pentru Ucraina este esențial nu doar pentru Europa, ci și pentru securitatea națională a SUA. Această luptă este despre, nimic mai prejos, viitorul conducerii globale a SUA.”

Aprecierea a fost făcută cu ocazia vizitei președintelui Zelenski la Washington și poate fi ilustrată cu imaginea de la începutul acestor însemnări.

Realitatea politică prezentă din capitala americană pare, însă, a nu mai face o legătură directă între cele două propoziții ale citatului.

Sprijinul pentru Ucraina (și slăbirea sau îngenuncherea Rusiei, n.n.) nu mai este considerat ca având o consecință directă, pozitivă, asupra securității americane, jumătatea republicană a Congresului SUA, având cel puțin două alte priorități:

- imigrația de la granița mexicană;

- China.

Pentru conducerea globală, lupta se poartă, economic deocamdată, în Asia, iar pentru securitatea internă a SUA, la granița de sud.

Astfel că orice altă direcție de investiție financiară în securitate este văzută, de mulți aleși cu buletin de vot pe Capitol Hill, ca o risipă de fonduri.

Am amintit de acest mesaj pentru că el a fost scris chiar în această perioadă în care atmosfera de la Washington nu are deloc spiritul Crăciunului pentru oaspeții ucraineni.

Bine, la americani, ca să primești cadouri, trebuie să te duci și tu cu unul, măcar simbolic.

Foto: https://www.washingtonexaminer.com/

Pe front, contra-ofensiva s-a blocat, totul e înghețat și la propriu și la figurat, cifrele de recrutare sunt pe la 10% din plan, corupția e atacată din toate direcțiile dar dă peste tot cu plus, stânga de la Kiev nu se înțelege cu dreapta de pe front, cu ce să te prezinți la partenerul strategic?

Președintele republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson,  a făcut bilanțul întâlnirii cu președintele ucrainean: ”avem nevoie de o formulare clară a unei strategii care să permită Ucrainei să câștige, iar până acum răspunsurile au fost insuficiente.”

Dacă răspunsurile sunt insuficiente, nici fondurile... cel puțin anul acesta.

Deci la detaliul de 61 de miliarde se va lucra și în ianuarie, posibil chiar și în februarie 2024.

La dispoziția președintelui Biden mai există câteva miliarde de dolari care nu au nevoie de aprobarea Congresului pentru a fi direcționate spre Kiev, dar pentru nevoile ucrainene ale sfârșitului de an 2023 și din prima perioadă din 2024  acestea sunt doar echivalentul unui pansament pe o rană care are nevoie de operație.

 Foto: Tyler Hicks/The New York Times 

Dacă fonduri nu sunt, se fac însă planuri.

Cel mai important este cum să transformi ”stalemate”-ul / impasul lui Zalujnii în victorie pe front.

Anul care vine, 2024, nu pare a fi potrivit unui asemenea obiectiv, este prea aproape de situația prezentă, în care forțele ucrainene încearcă să reziste atacurilor metodice ale rușilor care, conform generalului Sirskii, favoritul președintelui Zelenski, ”continuă să desfășoare operațiuni ofensive pe toată linia frontului”.

Și se fac planuri cu participarea generalilor americani și a unor înalți oficiali ucraineni.

Anul viitor este unul de cumpănă pentru război pentru că nu se știe care va fi nivelul sprijinului financiar american, nu se știe cum se vor încheia alegerile din noiembrie, nu se știe ce decizii vor lua rușii pe timpul iernii, nu se știe câți ucraineni trecuți de mult de perioada tinereții vor mai putea să recruteze poterele trimise inclusiv prin sanatoriile balneoclimaterice.

Iar planurile care vor trebui executate în această perioadă se adună într-o strategie care, conform The New York Times, ar trebui să se implementeze astfel:

· mai multă consiliere americană la fața locului și la nivel mai înalt. Un general american cu trei stele, generalul – locotenent Antonio A. Aguto Jr., va face naveta Kiev – Germania (în Germania va veni doar în week-end-uri), pentru a fi sigur că, de această dată, ucrainenii nu vor mai spune că lecțiile învățate nu se potrivesc cu condițiile de pe front;

· prioritară va deveni defensiva, pe modelul ”Surovikin”, pardon ”Aguto”, cu construcții genistice fortificate care să permită menținerea și apărarea actualelor linii de front, precum și pregătirea condițiilor pentru ofensiva din anul următor, adică 2025;

· ucrainenii vor avea libertatea să execute lovituri în adâncimea dispozitivului rus, dacă se poate cât mai spectaculoase, care să poată fi prezentate drept victorii semnificative, într-un război care, altfel, va deveni chiar mai monoton decât cel de anul acesta.

Planurile vor fi exersate, peste doar câteva luni, probabil tot în baza militară a SUA de la Wiesbaden, Germania, acolo unde s-a simulat și contraofensiva din vara anului 2023.

Așezați confortabil în fotoliile din laboratoarele pentru jocuri de război, generalii și analiștii americani și ucrainenii vor decide cum se va lupta în anul 2024.

Pe partea de apărare, de acum încolo, ceea ce nu va rezolva decât jumătate din ecuație.

***

Paranteză pentru o poveste tragică de front.

Un soldat rus cu indicativul Babka a fost rănit de schije la spate și a rămas aproape imobilizat pe câmpul de luptă.

Foto: Twitter / X

În jur, pământul înghețat era presărat de cadavre, dar printre ele se afla și un militar ucrainean inamic, probabil ofițer, rănit grav și el.

Timp de cinci zile și-au oferit unul altuia sprijin medical, primul fiind cel ucrainean.

În a cincea zi, totuși, militarul ucrainean nu a mai rezistat rănilor și și-a dat sfârșitul.

În aceeași zi a nins, supraviețuitorul mâncând zăpada proaspătă pentru a rămâne în viață.

De-abia din acest moment, rămas singur, soldatul rus, între timp și cu degerături la picioare, s-a târât către o tranșee a trupelor proprii, de unde a fost recuperat și evacuat.

Închid paranteza, continuăm cu contabilitatea războiului.

***

Liderul republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a invocat, ca o condiție obligatorie pentru alocarea de noi fonduri pentru Ucraina, existența unei strategii care să permită Ucrainei să câștige.

Deocamdată, pentru anul 2024, această strategie, la care Kievul este, se pare, co-autor, își propune doar ca Ucraina să nu piardă și mai mult.

Planificarea militară urmează, în fapt, noua narațiune politico - imagologică de prezentare a războiului din Ucraina: Kievul a câștigat pentru că nu a pierdut.

Dacă se va menține acest lucru și în 2024, cine știe, anul 2025 va veni și cu cadourile atât de așteptate.

Numai că una dintre condiționările noii strategii va fi cea financiară: războiul se va face pe bani mai puțini.

Care, nici aceia, nu vin prea curând.