Top cărţi Gaudeamus. Vin ruşii – top evenimente

Astăzi, 19 noiembrie, începe Târgul de Carte Gaudeamus

Începe Tîrgul de carte Gaudeamus 19 – 23 noiembrie. Ca de obicei, recomand cărţi în perioada tîrgurilor de carte. Cărţi pe care le consider foarte importante scrise de autori români.

Cel mai interesant lucru de anul acesta la secţiunea non-ficţiune mi se pare că ţine de două elemente: a. aceste cărţi apar la edituri mici; b. ele sînt scrise de români, dar (majoritatea) în alte limbi, publicate mai întîi afară şi abia apoi traduse în română. Am selectat 5 cărţi de non-ficţiune ce nu trebuie ratate la Tîrgul de carte Gaudeamus.

• Cornel Ban, Dependenţă şi dezvoltare. Economia politică a capitalismului românesc, Editura Tact, 2014.

Este una dintre cele mai importante cărţi de non-ficţiune editate anul acesta în România. Poate cartea anului, dacă nu mi-a scăpat ceva important. O temă de o importanţă majoră lăsată de izbelişte. Este scrisă de Cornel Ban, unul dintre cei mai buni oameni pe care-i avem în acest domeniu. A nu se rata. Citez: „Modelul de capitalism dependent şi neoliberal care caracterizează România de azi este construit pe permanentizarea precarităţii majorităţii cetăţenilor, pe o politică de stimulare a investiţiilor întemeiată pe principiul ieftinătăţii şi flexibilităţii „bazinului de mână de lucru” şi a vacanţelor fiscale acordate unei mari părţi a capitalului activ din România. Cu aşa ceva nu se ajunge departe. Speranţa mea este că volumul Dependenţă şi dezvoltare va contribui la consolidarea unei perspective istorice în dezbaterea publică, necesară pentru a ieşi din tragedia socială şi mediocritatea economică în care ne zbatem de mult prea mult timp.”

• Petru Negură, Nici eroi, nici trădători. Scriitorii moldoveni şi puterea sovietică în epoca stalinistă,  Editura Cartier, 2014.

Petru Negură a scris o teză de doctorat care a fost publicată mai întîi în Franţa la editura L’Harmattan (2009). Nu cred că exagerez dacă spun că este probabil cea mai importantă carte de nonficţiune din ultimii 20 de ani care vine de dincolo de Prut. Dar nu pentru acest lucru este ea importantă pentru noi. Ea este importantă în primul rînd pentru tema, subiectul abordat, precum şi calitatea cercetării şi argumentării. Petru Negură are curajul să atce un subiect foarte delicat şi să ne ajute să vedem cu alţi ochi “construcţia” socială, politică, culturală etc. dintr-un spaţiu atît de complicat şi tragic precum Basarabia. Cine vrea să priceapă ce se întîmplă dincolo de Prut e obligat să citească acestă carte. Bonus: cartea te poate ajuta să înţelegi şi cum funcţionau anumite lucruri în mai toate regimurile de tip represiv.

• Stella Ghervas, Reinventarea tradiţiei. Alexandru Sturdza şi Europa Sfintei Alianţe, Editura Cartier, 2014.

Stella Ghervas este şi ea basarabeancă cu studii în Rusia, România şi Franţa. Este directoare de studii la Institut d'Etudes Avancées din Paris şi la Maison des Sciences de l'Homme din Paris iar în 2009 a fost distinsă cu prestigiosul Premiu Guizot al Avademiei Franceze pentru această carte. Cred că e primul român care primeşte acest premiu. Stella Ghervas ne explică despre fascinantul persoanaj al cărţii: „Personajul cartii mele, Alexandru Sturza, a fost un intelectual şi un diplomat de origine greco-română din prima jumătate a secolului XIX, care a activat în diplomaţia rusă şi europeană. El a fost redactorul primului tratat european, semnat de toate statele continentului, cel al Sfintei Alianţe, autorul primului statut al Basarabiei de dupa anexare, dar mai ales el şi-a dorit să fie un mesager al lumii în care trăia, a celei ortodoxe, în Occident - o lume atrasă de prosperitatea materială şi de progresul modernizator, dar, în acelaşi timp - o lume doritoare să-şi conserve tradiţia sa seculară, cea bizantină, din ce în ce mai marginalizată de procesul de secularizare şi de naţionalizare. În fond, această dilemă este actuală şi astăzi. Să fi fost Alexandru Sturza un vizionar? Visul său de unificare pacifica a întregii Europe pare să se concretizeze astăzi, cu extinderea Uniunii Europene, incepând cu 2004, în directia Estului şi Sud-Estului European.”

• Marius Turda, Eugenism si modernitate. Natiune, rasa si biopolitica in Europa (1870-1950), Editura Polirom, 2014.

O surpriză plăcută de la un istoricul român Marius Turda, profesor de istoria biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes. Roger Griffin, profesor de istorie contemporana a Europei, Oxford Brookes University, face o apreciere: „O carte inovatoare ce pune accentul pe relatia profunda care exista intre eugenism si anumite strategii moderniste de regenerare a societatilor moderne. Astfel, Marius Turda demonteaza mitul conform caruia nationalismul biologic sau preocuparile legate de «igiena» rasei s-au limitat la al Treilea Reich si ii incurajeaza pe toti cei interesati de istoria lor nationala sa analizeze temeinic modul in care eugenismul si biopolitica i-au sedus pe unii dintre intelectualii de marca ai renasterii nationale chiar si in tari «culturale» precum Romania.”

• Epoca Traian Băsescu. România în 2004‑2014, Volum coordonat de: Florin Poenaru si Costi Rogozanu, Editura Tact, 2014.

Estea de departe cea mai bună analiză a “epocii Băsescu” şi din cite ştiu prima de acest fel. Un volum viu, cu analize lucide şi diverse. “Iniţial, Traian Băsescu a fost preşedintele României în una dintre cele mai prospere perioade postcomuniste, urmată apoi de un dezastru economic şi social. Cele două mandate ale sale sunt separate de criza declanşată în 2009. Cu toate acestea, tema cu care şi‑a început primul mandat – reformarea în sens neoliberal a statului – a rămas o constantă pentru preşedintele Băsescu. Austeritatea ca răspuns la criză a fost totodată pusă la lucru pentru a continua demantelarea statului. Statul, nu capitalul, săracii şi asistaţii, nu băncile au devenit ţapii ispăşitori pentru criză şi principalele ei victime. Anticorupţia a livrat austeritate suplimentară pentru spaţiul ex‑comunist sub oblăduirea atentă a FMI, a Băncii Centrale Europene şi a UE, după ce, anterior, anticomunismul fusese, la rându‑i, bun la toate: să lupte cu trecutul tulbure, dar şi să privatizeze cam tot ce mai rămăsese de stat, căci statul este comunist… Traian Băsescu a câştigat două mandate, a supravieţuit la două referendumuri de suspendare, a trecut printr‑o criză a ostaticilor şi printr‑una financiară globală, a trebuit să înfrunte o opoziţie parlamentară de peste 70%, a intrat în război cu mai toată scena politică, s‑a despărţit de fostul său partid şi a văzut cum Adrian Năstase, Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu şi alţi oponenţi s‑au dus la puşcărie. La final de mandat apare mai viu ca niciodată. Din acest punct de vedere, în mod obiectiv, Traian Băsescu a fost greu de ucis politic. Un die hard al tranziţiei, cu origini în perioada terminală a comunismului românesc. Traian Băsescu este un personaj sui generis şi idiosincratic, dar totodată şi numele turnurii pe care a luat‑o postcomunismul românesc în ultimul deceniu. O perioadă istorică ce se apropie acum de final, al cărei sens şi înţeles abia se conturează. Sperăm că această carte va ajuta la acest proces de înţelegere. ( Florin Poenaru, Costi Rogozanu)”

Recomandări Rusia, ţară invitată

Sînt multe lucruri de văzut, citit, ascultat. Aş face un soi de top al celor mai importante evenimente pe care nu le-aş rata la Gaudeamus. Mă refer strict la evenimentele legate de Rusia ţară invitată.

• Zahar Prilepin îşi lansează cărţile "Patologii", "Sankea" şi "Mănăstirea" 19 noiembrie 2014, Ora 14:00 / Romexpo - Standul 2, Nivelul 0.00

Eveniment literar cu participarea autorului Zahar Prilepin. Sesiune de autografe. Participă - Elena Şubina, redactor şef la Editura AST. Evenimentul este organizat în colaborare cu Editura Curtea Veche.

Cunoscutul scriitor Zahar Prilepin va vorbi despre noua sa carte, Mănăstirea, dedicată tristei amintiri a lagărului de pe insula Soloveţki şi a "pustnicilor" care au locuit-o; relaţiile dintre ei; o poveste de dragoste la sfârşitul anilor '20. Vor fi prezentate, de asemenea, titluri traduse anterior în limba română: romanele Patologii (Editura Curtea Veche) şi Sankea (Editura Cartier).

• "Limba rusă şi noile tehnologii" - cu socio-lingvistul Maxim Kronhauz 19 noiembrie 2014, ora 16:30 / Romexpo - Standul 2, Nivelul 0.00

Prelegerea este dedicată comportamentului limbii ruse în epoca Internetului. Care este influenţa noului mediu de comunicare? Prelegerea abordează diverse fenomene lingvistice, specifice Internetului: Internet meme, distorsiunile de ortografie, clişeele din limbajul jocurilor şi, în sens mai larg, jocul de cuvinte în comunicare, precum şi alte aspecte. De asemenea, va fi discutată modificarea conceptului de "text" în conexiune cu apariţia unui gen special pe Internet: comentariul. În plus, o atenţie specială va fi acordată modificărilor în vorbire şi în eticheta comunicării, determinate de apariţia unor noi gadget-uri, în special a telefoanelor mobile şi a smartphone-urilor.

• "Cinematograful din diversele regiuni ale Rusiei" cu Maria Kuvşinova 19 noiembrie 2014, ora 17:30 / Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti - ARCUB

Întâlnire pe tema "Cinematograful din diversele regiuni ale Rusiei" cu Maria Kuvşinova. O prezentare a modului în care se dezvolta cinematograful în diversele regiuni ale Rusiei; vor fi prezentate, de asemenea, fragmente din lucrările regizorilor din Siberia, Iakuţia, Buriatia etc.

• Seară Balabanov: prezentarea cărţii "Balabanov" şi proiecţia filmului "Vreau şi eu" 20 noiembrie 2014, ora 19:00 / Sala ARCUB, Str. Batiştei nr. 14, Bucureşti sector 2, (Intrarea este liberă)

Maria Kuvşinova îşi va prezenta volumul Balabanov (Editura "Seans", 2014) dedicat vieţii şi operei celui mai important regizor al filmului rus din perioada anilor '90 - 2000, Alexei Balabanov.
În partea a doua a serii va fi proiectat filmul Vreau şi eu, ultima creaţie a cunoscutului autor de filme-cult. Filmul descrie călătoria a patru personaje spre locul mistic denumit Clopotniţa Fericirii, situat în apropierea unei centrale nucleare demult oprite. Muzicianul, banditul, prietenul său, Matvei, împreună cu bătrânul său tată, precum şi o prostituată încearcă să găsească acest loc misterios, pentru a dobândi fericirea. Însă la Clopotniţa Fericirii, după cum se ştie, "mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi".

• Întâlnirea dintre editori ruşi si români "Literatura rusă azi". Participa: Elena Şubina - redactor şef. Prelegerea este dedicată dezvoltării relaţiilor dintre editori ruşi şi români. 20 noiembrie 2014, ora 13:30 / Romexpo - Standul 2, Nivelul 0.00

Majoritatea cărţilor care au dobândit statutul de eveniment literar major poartă pecetea Redacţiei Elenei Şubina. (Lev Danilkin, «Afişa» («Afişul»)). Şefa redacţiei, Elena Daniilovna Şubina, - este unul dintre specialiştii de frunte în domeniul prozei ruse contemporane; este o autoritate a cărei părere este recunoscută pe piaţa editorială atât în Rusia, cât şi în străinătate. Publicul internaut precum şi specialiştii în marketing de la magazinele de carte numesc ediţiile apărute la editura AST, "cărţi din redacţia Elenei Şubina". În anul 2012 a fost decisă înfiinţarea unui nou brand, destinat redacţiei de proză rusă contemporană. Cărţile din Redacţia Elenei Şubina, - reprezentând proză literară artistică şi memorialistică contemporană - îmbină textul literar elevat cu o excelentă calitate a condiţiilor grafice.