Tobias Ellwood: în cazul unor scurgeri de radiaţii la un reactor nuclear ucrainean, NATO va interveni

0
0

Tobias Ellwood nu este un fitecine comentator de presă. Este preşedintele Comisiei de Apărare a parlamentului din Marea Britanie (Chair of the UK House of Commons Defense Select Committee). Este de presupus că în această calitate este la curent cu politica de apărare a Marii Britanii, adică a NATO. Toate evenimentele din ultimele zile ne-au demonstrat îngrijorarea crescândă a ţărilor NATO, stârnită de un posibil accident nuclear la centrala de la Zaporojie, sau la altă centrală din Ucraina, accident care ar afecta grav securitatea unor ţări din NATO, vecine cu Ucraina, printre ele şi România.

Ce spune Tobias Ellwood pe Twitter

ORICE daune deliberate care cauzează o potențială scurgere de radiații la un reactor nuclear ucrainean ar fi o încălcare a articolului 5 al NATO(ANY deliberate damage causing potenţial radiation leak to a Ukrainian nuclear reactor would be a breach of NATO’s Article 5).

Şi Adam Kinzinger, membru al Camerei Reprezentanților a Congresului SUA, a susținut declarația deputatului britanic.

Posibil ca decizia NATO şi planurile de intervenţie să fie deja luate. NATO nu poate asista pasiv că ţări din NATO să fie grav afectate de un accident nuclear  la o centrală atomică din Ucraina, pentru că i-ar afecta la fel de grav capacităţile de apărare. Se impune atunci, în mod natural activarea art. 5 din tratatul NATO.

Este adevărat că art. 5 vorbeşte de „Părţile convin ca un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord. Dar un accident nuclear în Ucraina ar fi la fel de grav, prin consecinţele sale asupra unor ţări NATO, ca un atac armat.

În cazul unor scurgeri radioactive la Zaporojie, este greu de stabilit cu precizie  cine este vinovatul: Rusia sau Ucraina. Sau pur şi simplu nesiguranţa salariaţilor centralei dată de ocupaţia rusă. În orice situaţie însă, protecţia centralelor nucleare de către forţe NATO este necesară, înainte de a ne confrunta cu un fenomen „Cernobîl”.

Evenimentele din ultimele zile par să dea dreptate acestui scenariu

Vineri, personalului rus de la centrala nucleară din Zaporojie i s-a cerut să nu vină la serviciu. Posibil ca Rusia să fi aflat despre decizia NATO. Preşedintele Franţei a avut o convorbire telefonică pe această temă cu Vladimir Putin, solicitând prezenţa la Zaporojie a unei comisii a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), fapt cu care Putin a fost de acord, în principiu.

Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a fost la Kiev împreună cu preşedintele Turciei, Erdogan, pentru a evalua inclusiv pericolul pe care îl reprezintă un eventual accident nuclear la centrala atomică din Zaporojie.

Nu este exclusă nici o provocare intenţionată a părţii ucrainiene, pentru a reuşi implicarea NATO în războiul Rusia-Ucraina.

De ce NATO are legitimitatea să intervină în protecţia centralelor nucleare din Ucraina

În primul rând nu atacă teritoriul Rusiei, ci se asigură că ţările NATO nu vor fi grav afectate de un accident nuclear de tip Cernobîl pe teritoriul altei țări, Ucraina. Va asigura protecţia centralelor nucleare împotriva rachetelor ruseşti sau ucrainiene, va genera un  spaţiu aerian de interdicţie pentru aviaţia rusă sau ucraineana, pentru a preveni atacuri ale aviaţiei  împotriva centralelor nucleare. Va asigura un cadru normal de lucru pentru salariaţii centralelor nucleare ucrainiene.

În aceste condiţii,  NATO nu ar putea fi acuzată că participă la război.

Dacă totuşi, trupele NATO sau echipamentele sale militare ar fi atacate de către forțele militare ale  Rusiei, lucrurile se schimbă. Forţele NATO vor fi obligate să se apere şi vor răspunde pe măsura atacurilor. Abia atunci am putea vorbi de o implicare a NATO în războiul Rusia-Ucraina.

Riscurile cele mai mari provin de la nefuncţionarea sistemelor de răcire ale centralelor nucleară

Intenţia Rusiei de  a deconecta centrala de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, cu şase reactoare nucleare, de la reţeaua electrică a Ucrainei şi cuplarea ei la reţeaua electrică a Rusiei a provocat mari îngrijorări în Ucraina şi Europa. Operaţia în sine presupune mari riscuri în privinţa funcţionării sistemelor de răcire, esenţiale în funcţionarea centralelor nucleare.

Tot o pierdere a alimentării cu energie electrică a dus la accidentul nuclear de la Fukushima din Japonia în 2011. Energia electrică principală a fost pierdută în urma unui cutremur iar tsunamiul care a urmat a oprit generatoarele de rezervă de la fața locului. Pierderea răcirii  a duş la o topire parțială a reactorului, cu consecinţele pe care ni le reamintim. Iar Ucraina şi Rusia nu sunt Japonia, să facă faţă unor astfel de evenimente.

Rusia se foloseşte de centrala nucleară de la Zaporojie  pentru a stoca acolo armament şi trupe, ştiind că Ucraina nu-şi permite să atace cu rachete sau aviaţie centrală nucleară.

Că lucrurile pot scăpa oricând de sub control stă mărturie şi faptul că vineri, o unitate de azot-oxigen şi o linie electrică de înaltă tensiune au fost avariate, iar Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc de bombardarea centralei. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a avertizat cu privire la „riscul foarte real al unui dezastru nuclear”.

În concluzie

Este posibilă şi probabilă intervenţia NATO în protecţia centralelor nucleare ucrainiene, pentru ca un accident nuclear la una dintre ele reprezintă un risc major pentru securitatea unor ţări NATO. Intervenţia s-ar produce strict pe teritoriul Ucrainei, iar dacă Rusia nu atacă trupele NATO, menite să asigure securitatea centralelor, nu există un motiv de război între NATO şi Rusia. Dacă Rusia nu înţelege acest lucru, şi consideră Ucraina, cum o face şi acum, drept teritoriu rus, consecinţele nu pot fi anticipate în momentul de faţă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite